Afacerea dividendelor. Care afacere?

Sunt dividendele acordate de companiile listate la Bursa de Valori sau Rasdaq o sursa acceptabila de venit? Isi poate permite cineva sa cumpere actiunile unei companii pe parcursul unui an sperand la un castig bun numai de pe urma dividendelor?
Raspunsul este, bineinteles, “Depinde”. Nu numai de impozitele pe care statul decide sa le stabileasca pentru aceste venituri ci si de strategia de investitii.
In ultimii doi ani, foarte putini investitori de pe piata romaneasca s-au mai gandit la dividende. Normal, din moment ce castigurile aduse de cresterea actiunilor au fost si de 100% in cateva saptamani.
Evolutia actiunilor in acest inceput de an, mult mai putin spectaculoasa comparativ cu 2002, arata, insa, ca dividendele ar putea redeveni decisive in decizia de cumparare sau vanzare a unei actiuni.
Daca intrebati brokerii romani ce actiuni trebuie sa cumparati, multi va vor recomanda sa repartizati o parte din bani catre Societatile de Investitii Financiare (SIF). Unul din motivele invocate: sunt printre cele mai bune platitoare de dividende de la Bursa de Valori.
Aparent, asa este. La o analiza mai atenta, insa, lucrurile nu sunt chiar asa de roz.
Anul acest, de exemplu, SIF Moldova a anuntat ca acorda un dividend de 430 de lei/actiune din profitul anului 2002 in momentul in care pretul actiunilor la Bursa era de aproximativ 2.200 de lei. Pentru cei care au cumparat atunci, in februarie, afacerea este buna: vor primit dividendele luna aceasta iar castigul net obtinut in numai trei luni este de 18,5% in lei.
Daca lucrurile stau atat de bine, atunci de ce sunt unii investitori nemultumiti de un asemenea dividend?
Un raspuns ar putea fi: pentru ca au cumparat pe tot parcursul anului 2002, nu cu cateva zile inaintea datei de inregistrare. Astfel, daca luam in considerare pretul mediu al actiunilor SIF Banat – Crisana pe anul trecut, randamentul real obtinut de pe urma dividendelor, daca luam in considerare inflatia, este chiar usor negativ.
In cazul SIF Oltenia, randamentul real este de 5,44%. Bun daca il comparam cu dobanzile de la banci, insa destul de slab daca luam in considerare riscul aferent pietei romanesti, in general, si cel al investitiilor in actiuni SIF, in special.
“Uitandu-se la dividendele platite de companiile straine de calibru, multi investitori sunt uimiti de diferentele mari dintre acestea si cele platite de unele companii romanesti. Nu sunt luate, insa, in calcul, mai multe elemente: inflatia ridicata, riscul pietei romanesti, lipsa de transparenta a majoritatii companiilor listate”, afirma Radu Popescu, trader la societatea de brokeraj Romcapital.
Luand drept exemplu cea mai mare companie din lume – General Electric, randamentul oferit de dividendele platite de grup este de “doar” 2,43%. Americanii nu au, insa, inflatie si, in plus, dividendele sunt platite trimestrial, ceea ce ofera o lichiditate mai mare investitiei si un risc mai scazut. In vest exista, de altfel, cazuri in care dividendele aferente actiunilor normale sunt anuntate chiar inainte de finalul trimestrului respectiv.
Riscul se apropie asadar de zero iar, in conditiile in care dobanzile oferite de banci pentru depozitele in dolari sunt de 1,5 – 2%, un randament de 3,62% (cazul Shell) este acceptabil.
Iar castigul de 7,13% oferit de actiunile ING este chiar foarte bun.
Randamentele dividendelor de pe piata externa au crescut, de altfel, considerabil in ultimul an, odata cu scaderea pretului actiunilor. In 2000 – 2001, anii de explozie a pietelor externe, un randament al dividendului de 0,5% – 1% era considerat “de vis”. Atunci, insa, nu interesa pe nimeni acest lucru: toata lumea castiga din cresterea actiunilor.
La fel s-a intamplat si in Romania anul trecut, insa lucrurile se vor schimba odata cu apropierea pretului actiunilor de valoarea reala a acestora. Cautarea societatilor care ofera dividende bune si, de preferat, nu foarte cautate de investitori, va deveni astfel, o sursa importanta de catiguri.
Anul trecut, de exemplu, cine avea inspiratia sa achizitioneze actiuni Uzinexportimport in octombrie, la preturi din intervalul 4.000 – 5.000 lei, a obtinut un randament de 50% in noua luni numai din dividende.
Randament la fel de bun se putea obtine si din achizitia actiunilor Comelf Bistrita.
Actiunile enumerate mai sus sunt insa foarte putin lichide iar vanzarea titlurilor, in cazul in care compania decide sa nu acorde, totusi, dividende se poate dovedi dificila si aducatoare de pierderi.
Un caz elocvent este cel al producatorului de motoare electrice Ana – Imep. La sfarsitul anului trecut, cand compania a anuntat ca ar putea acorda dividende, pretul actiunilior era de 1.600 – 1.700 de lei. Cotatia a crescut apoi pana la 2.200 de lei, investitorii asteptand un dividende de 300 de lei. Dividend care, in final, nu s-a mai acordat. laurentiu.ispir@zf.ro