Supliment editat de Ziarul Financiar

Cultură

Acasă la Mița Biciclista sau care este povestea redeschiderii uneia dintre cele mai frumoase clădiri din București? ”Impactul va fi, categoric, unul major.” Galerie FOTO

Prin redeschiderea după 80 de ani a casei Mița Biciclista, una dintre cele mai faimoase clădiri ale Bucureștiului, Piața Amzei are toate șansele să devină un nou centru cultural și social al Capitalei, mai ales ținând cont de procesul de revitalizare excepțional prin care a trecut zona în ultimii ani.

Acasă la Mița Biciclista sau care este povestea redeschiderii uneia dintre cele mai frumoase clădiri din București? ”Impactul va fi, categoric, unul major.” Galerie FOTO
Acasă la Mița Biciclista sau care este povestea redeschiderii uneia dintre cele mai frumoase clădiri din București? ”Impactul va fi, categoric, unul major.” Galerie FOTO · Foto: După Afaceri

Prin redeschiderea după 80 de ani a casei Mița Biciclista, una dintre cele mai faimoase clădiri ale Bucureștiului, Piața Amzei are toate șansele să devină un nou centru cultural și social al Capitalei, mai ales ținând cont de procesul de revitalizare excepțional prin care a trecut zona în ultimii ani.

La finalul lunii noiembrie, cu mare bal, s-a redeschis publicului larg, după o absență de opt decenii, casa Mița Biciclista, una dintre bijuteriile arhitecturale ale orașului, care face parte dintr-un club select de 159 de monumente de valoare națională din patrimoniul Capitalei.

Clădirea Mița Biciclista din Piața Amzei a fost construită la începutul secolului al XX-lea, cu fațadă în stil Art Nouveau, după un proiect realizat de arhitectul Nicolae C. Mihăescu. Declarat monument de arhitectură în stil baroc, imobilul este un simbol al Bucureștiului datorită notorietății Mariei Mihăiescu, alintată de un jurnalist amorezat cu porecla Mița Biciclista, curtezană celebră și prima femeie din București care a mers pe bicicletă.

„Istoria Casei Mița Biciclista începe la debutul secolului al XX-lea. Este ridicată în perioada 1908-1910, înaintea Marelui Război. Maria Mihăescu, numită de presa bucureșteană «Mița Biciclista», primește casa din Piața Amzei în dar de la Principele Ferdinand la doar 23 de ani“, spune Edmond Niculușcă, președinte și fondator ARCEN (Asociația Română pentru Cultură, Educație și Normalitate), ONG care și-a făcut din tema viețuirii urbane de calitate un scop în sine.

De-a lungul anilor, ARCEN a devenit unul dintre cei mai mari susținători și protectori ai Bucureștiului, derulând o serie de proiecte menite să scoată în evidență patrimoniul Capitalei, dar și să îmbunătățească relația dintre locuitor și oraș.

Un exemplu ar fi Catalog București, primul inventar complet al tuturor imobilelor (vechi, noi, în șantier și al terenurilor virane) de pe toate străzile din cele 98 de zone construite protejate ale Capitalei, un fel de bază de date despre starea de conservare a țesutului construit din cartierele istorice ale urbei, menit să ilustreze problemele orașului.

Un alt program este Cu bastonul prin București, care se desfășoară în fiecare an, din primăvară până în toamnă, în diverse cartiere istorice ale orașului. Traseele culturale măsoară doi kilometri, durează două ore, au doi povestitori și opt opriri interactive care îmbină poveștile, literatura, istoria, arhitectura, educația vizuală și anecdotele din presa veche bucureșteană (1880-1948).

Dar poate cel mai cunoscut proiect al ARCEN a devenit în ultimii ani Străzi Deschise, un manifest pentru viitorul orașului și un pas important pentru o viață urbană de calitate. Proiectul inițiat de ARCEN în 2020 își propune să pună în valoare spațiul public, să crească siguranța pentru pietoni și bicicliști, să ofere o nouă perspectivă de raportare a locuitorilor față de oraș și să încurajeze activitățile recreaționale. Reducerea accesului mașinilor în centrul orașului, prin închiderea pentru automobile, pe durata weekendurilor, a unor artere precum Calea Victoriei, încurajează mersul pe jos, un pas necesar în vederea reducerii poluării. Totodată, Străzi Deschise a dus la revitalizarea completă a unor zone, exemplul Piața Amzei fiind grăitor. Acum, prin deschiderea casei Mița Biciclista, zona Amzei câștigă și mai mult în greutate ca pol social în țesătura Bucureștiului.

„Casa este una atipică pentru București prin decorațiile art-nouveau de pe fațadă, decorații foarte rar întâlnite în Capitală.“ Somptuo­zitatea casei corespunde statutului celebrei Maria Mihăescu, având rol de reprezentare și fiind o casă de ceremonii, în care aveau loc întâlniri mondene și baluri, explică fondatorul ARCEN.

„Casa se afla la granița dintre zona negustorească a halelor pieței Amzei și zona rezidențială aristocratică dinspre capătul nordic al Căii Victoriei, unde puteai întâlni familii precum Brătianu, Monteoru, Krețulescu sau Ghyka.“ Imobilul are 16 camere și o suprafață desfășurată de aproximativ 900 de metri pătrați.“

Splendoarea aproape indecentă a casei complimentează una dintre cele mai fascinante personalități mondene interbelice. Maria Mihăescu se spune că a fost prima femeie din România care a mers cu bicicleta, iar asta îi șoca pe bărbații vremii.

„Era curtezană de lux, școlită în străinătate în arta amorului. Avea o casă ca un palat, trăsură, mașină coupé și servitori din Polonia. Mânca doar la Athénée Palace. Printe amanții ei s-au numărat Nicolae Grigorescu și Octavian Goga“, scrie AlephNews. Porecla i-a venit de la un oarecare jurnalist, Ranetti, care nu avusese nicio șansă în fața fermecătoarei femei, suficient de curajoase pentru a se plimba în pantaloni pe bicicletă, în văzul tuturor, pe cea mai frumoasă arteră a Bucureștiului din toate timpurile.

„Mița Biciclista devenise celebră încă din 1905, datorită unei bătăi cu flori câștigate pe Coasta de Azur și despre care presa franceză mondenă scrisese cu mult entuziasm“, spune Niculușcă.

Clădirea istorică din strada Biserica Amzei numărul 9 a fost naționalizată în anul 1950 și ocupată de comuniști, Mița Biciclista murind la 83 de ani în sărăcie.

„Imobilul a fost locuit de 16 familii, pierzând în timp o serie de elemente valoroase. Au rămas însă, până azi, oglinzile și scara istorică, decorațiile de la etajul 1 al imobilului și întreaga și bogata decorație a fațadei.“

Palatul s-a bucurat de o restaurare în anul 1985, însă apoi, după 1989, a fost lăsat în paragină și abia în 2013 a început să fie consolidat și restaurat de o firmă spaniolă care a cumpărat imobilul de la moștenitorii Miței.

Potrivit informațiilor ZF, grupul spaniol Mantor, jucător activ pe piața  construcțiilor din România, a executat lucrările de consolidare a clădirii istorice Mița Biciclista din Piața Amzei, investiția ajungând la 4,5 milioane de euro. Potrivit declarațiilor reprezentanților Mantor, în procesul de consolidare și restaurare a clădirii au fost păstrate toate mulurile (ornamente arhitecturale) acoperișurilor și șemineele cu valoare istorică. Șarpantele (schelet care susține acoperișul) și pereții au fost consolidați în întregul imobil, iar tâmplăria corpurilor monumente a fost restaurată în totalitate, fiind recuperat mai bine de 50% din parchetul corpului principal. Totodată, a fost anvelopată casa, inclusiv structurile de lemn. Mai departe, datorită com­plexității proiectului, au fost necesare multe schimbări pe parcurs și participarea unei echipe mari, din care au făcut parte atât antreprenorul general, arhitectul proiectant, inginerul de structură, cât și un arhitect asistent, arhitecți specializați, designeri, sculptori, restauratori, un diriginte de șantier specializat și mulți alți oameni care au reușit să ducă proiectul cu succes până în faza actuală.

„Proprietarul actual dezvoltă alături de ARCEN un amplu proiect cultural de reintegrare a imo-bilului în circuitul zilnic al orașului și de transformare a casei într-un punct de atracție al Capitalei“, mai spune Edmond Niculușcă.

Astfel, Casa Mița Biciclista va cuprinde un stabiliment creativ, un cinema, dar și o brasserie.

„Din 2023 până în anul 2033, imobilul se va transforma într-un spațiu cultural deopotrivă conceptual și experimental – loc de întâlnire, schimb de idei și reflecție pentru viitorul orașului, arta și cultura sa independentă, precum și pentru starea de bine și plăcerea de a trăi a bucureștenilor.“

Astfel, Casa Mița Biciclista lansează o provocare atât mediului artistic, creativ și profesional, cât și mediului de afaceri, comunităților urbane și publicului larg al Capi­talei – aceea de a stabili și susține împreună un nou standard de viață de zi cu zi și noapte de noapte pentru Bucureștiul contemporan.

„Impactul va fi, categoric, unul major. Zona Amzei s-a revitalizat în ultimii ani, datorită unui alt proiect ARCEN, «Străzi Deschise», dar doar pe segmentul de HoReCa. Era nevoie și de apariția unei atracții culturale.“

Crearea unui hub cultural și atragerea de artiști, turiști și public din tot Bucureștiul va crește și mai mult atractivitatea zonei.

„Zona Amzei are toate datele să devină un pol cultural și social al centrului Bucureștiului, conectat la comunitățile culturale locale și europene.“

Edmond Niculușcă, președinte și fondator, ARCEN: „Istoria Casei Mița Biciclista începe la debutul secolului al XX-lea. Este ridicată în perioada 1908-1910, înaintea Marelui Război. Maria Mihăescu, numită de presa bucureșteană «Mița Biciclista», primește casa din Piața Amzei în dar de la Principele Ferdinand la doar 23 de ani.“

„Casa este una atipică pentru București prin decorațiile art-nouveau de pe fațadă, decorații foarte rar întâlnite în Capitală“

Coperta Octombrie 2026

Citește și în ediția tipărită nr. 184, Octombrie 2026 — gratuit pentru abonații ZF. Vezi ediția