În 2005, colecția de vinuri de la Mileștii Mici a fost recunoscută de Guinness World Records drept cea mai mare colecție de vinuri din lume, numărând peste 1,5 milioane de sticle. Care este povestea cramei care o deține?

Despre Republica Moldova se știe că este „leagănul“ unora dintre cele mai apreciate crame din regiune, poate chiar din Europa. Cu o bogăție viticolă de necontestat, acest micuț vecin al României păstrează cu grijă poveștile unor businessuri fabuloase din lumea licorii lui Bachus. Una dintre aceste povești este cea a cramei Mileștii Mici.

„Crama Mileștii Mici s-a născut dintr-o veche mină de piatră. Extracția pietrei de calcar în aceste locuri este atestată documentar din anul 1886. Utilizarea mineralului este legată de perfecționarea tehnicilor de prelucrare și totodată de industrializarea acestei activități, odată cu sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, piatra fiind utilizată la reconstrucția și extinderea orașului Chișinău“, povestește Viorel Garaz, administratorul de la Mileștii Mici.

În aceste locuri, în această mină, primele vinuri au fost aduse la păstrare în anul 1969, când a fost fondată Secția de Păstrare a Vinurilor de Marcă în componența sovhozului-fabrică „Moldova“, adică gospodăria agricolă de stat din timpul URSS.

Galeriile subterane, al căror spațiu a fost deja exploatat, asigură pe tot parcursul anului o temperatură constantă, element existențial păstrării corecte și maturizării vinurilor. Treptat, cantitatea adusă la păstrare a crescut. Iar în noiembrie 2001 a avut loc reorganizarea entității, actualul statut juridic al Mileștilor Mici fiind Întreprindere de Stat, în reprezentarea Agenției Proprietăți Publice.

În anul 2005, colecția de vinuri de la Mileștii Mici a fost recunoscută de Guinness World Records drept cea mai mare colecție de vinuri din lume, numărând peste 1,5 milioane de sticle. Lungimea totală a galeriilor subterane este de 200 de kilometri, dintre care circa 55 de kilometri sunt utilizați. Pentru ce?

Dincolo de rolul lor de depozitare, galeriile subterane de la Mileștii Mici sunt dotate cu săli de degustare, unde amatorii sunt învățați că, pentru a degusta corect un vin, sunt câteva etape de urmat. În faza incipientă, trebuie analizată culoarea licorii, urmând detectarea aromelor – care pot fi primare, secundare și terțiare –, pentru ca ulterior să se facă trecerea la degustarea propriu-zisă.

„Aromele primare sunt cele care provin din fructul viței-de-vie – fructe, ierburi și note florale. În aromele secundare regăsim practicile de vinificație – drojdie sau coajă de nucă, de exemplu. Aromele terțiare vin în urma procesului de maturare a vinului – arome de nuci prăjite, condimente, vanilie, cedru sau chiar nucă de cocos.“

Notele de final, cele cu care rămâi, mai exact post-gustul și memoria pe care o generează vinul, sunt rezultatul terroir-ului dictat de soluri calcaroase. Degustarea vinului este un proces adus de specialiști la nivel de artă, fiind totodată un subiect inepuizabil.

„Sălile de degustare, unde predomină ambianța de castel, sunt poziționate la 57 de metri sub pământ. În acel mediu, le oferim vizitatorilor o experiență cuprinzătoare, împletind servirea vinului cu preparatele culinare de excepție și cu o serie de surprize muzicale.“

Iar apropo de preparatele culinare, la Mileștii Mici, alegerea vinului se face neapărat în funcție de mâncarea care urmează a fi consumată. Un cupaj de Cabernet Sauvignon și Merlot din recolta 2016, de exemplu, ar putea fi acompaniat de carne roșie la grătar, iar un vin alb sec Traminer din 1988 – de fructe de mare. Care este însă vinul perfect? „Obișnuiesc să spun că cel mai bun vin este vinul care îți place cel mai mult. Eu prefer vinurile care redau cel mai bine tipicitatea soiului și a locului unde au crescut strugurii“, spune Viorel Garaz.

Acesta este și stilul vinurilor marca Mileștii Mici, iar geografia exporturilor și medaliile obținute la concursurile internaționale îi fac pe administratorii businessului să creadă că la Mileștii Mici chiar se produc vinuri bune.

„În anul 2013, Federația Rusă a interzis în mod repetat importul vinurilor moldovenești, ceea ce a generat dificultăți atât la nivel de industrie, cât și la nivel de țară. Atunci am fost invitat să administrez o asociație care avea menirea să deschidă noi piețe de export, să dezvolte în interiorul țării cultura consumului de vin și care a fost un fel de platformă de lansare a Oficiului Național al Viei și Vinului, cunoscut și ca «Wine of Moldova»“.

Pasiunea pentru vin a lui Viorel Garaz a devenit în timp incurabilă, ca și pentru oamenii care muncesc la realizarea acestei licori. Compania care operează crama Mileștii Mici numără în prezent 160 de angajați.

Oeonologul producătorului de vin este Maria Bebea, care lucrează de patru decenii în companie. Ea este și autoarea vinurilor de tip cupaj ce poartă marca Mileștii Mici și continuă să împărtășească specialiștilor în formare cunoștințele ei. Dar dincolo de informații și cunoștințe, caracterul uman joacă un rol primordial în rezultatul care ajunge să fie elogiat în pahar.

„Recoltarea strugurilor începe din septembrie, durata fiind dictată de nivelul de zahăr și aciditate al fructului. Ultimii sunt recoltați strugurii utilizați în procesul de obținere a vinurilor licoroase.“

Pe cele 100 de hectare de podgorii ale companiei moldovenești sunt plantate soiuri locale și internaționale. În sortimentul de struguri albi intră Sauvignon, Chardonnay, Riesling sau Riton, iar dintre soiurile roșii Cabernet Sauvignon și Merlot. Din acestea, crama produce atât vinuri efervescente, cât și liniștite – albe, roșii și licoroase.

„Am extins activitatea comercială în mai multe puncte longitudinale.“ Astăzi, vinurile ce poartă marca Mileștii Mici pot fi savurate în China și Coreea de Sud, dacă vorbim de Extremul Orient. „În Uniunea Europeană, avem prezență în România, Țările de Jos și Lituania.“ Marea Britanie, Statele Unite și Canada sunt, de asemenea, piețe de desfacere importante.

Când vine vorba de vizitatori, o bună parte dintre ei vin de peste Prut. Diaspora este, la rândul său, o sursă importantă de turiști. Crama a devenit destinație pentru pasionații „odihnei active“, cum îi spune Viorel Garaz, aceștia având și posibilitatea de a efectua turul galeriilor pe bicicletă.

Pe parcursul anului 2021, afacerea s-a confruntat cu o criză majoră, generată de pandemia de COVID-19, care a lovit în plin industria HoReCa din întreaga lume și care i-a ținut pe mulți turiști departe de vacanțele mult-visate. Totuși, compania care operează crama a reușit să înregistreze venituri de circa 50 milioane lei moldovenești (12,5 milioane de lei), cu o marjă a profitului de 17%.

„Lucrăm asupra mai multor proiecte care au prins contur încă din timpul perioadelor de dezvoltare precedente. Pandemia a încetinit aceste procese, însă revenind la ele, este inevitabil să nu investim în idei inovatoare, pentru a păstra o concurență sănătoasă pe piața vinurilor. Am investit în reutilarea întreprinderii, și anume a fost procurată o linie de îmbuteliere nouă și parțial a fost reutilată linia de producere a vinurilor spumante.“

Crama a investit și investește puternic și în infrastructura turistică, prin construcția unui restaurant subteran, cu o capacitate de circa 140 de locuri, un număr la care s-a ajuns ținând cont de fluxul de turiști interesați – în condiții normale – să viziteze crama.

Iar dorințele de dezvoltare sunt și mai mari.

Gastronomie