Un interviu pe care ar fi trebuit sa-l faca fotograful
De obicei Loti, fotograful nostru, asista pasiv la interviuri. Intervine doar cand ii place subiectul sau simte ca are ceva de intrebat. De data asta insa aproape ca rolurile s-au schimbat. Pana sa incep discutia, Laszlo Raduly al nostru imi acaparase interlocutorul: era deja de partea cealalta a mesei, unde personajul interviului ii arata ceva pe laptop
De obicei Loti, fotograful nostru, asista pasiv la interviuri. Intervine doar cand ii place subiectul sau simte ca are ceva de intrebat. De data asta insa aproape ca rolurile s-au schimbat. Pana sa incep discutia, Laszlo Raduly al nostru imi acaparase interlocutorul: era deja de partea cealalta a mesei, unde personajul interviului ii arata ceva pe laptop. Ce anume? Ce altceva decat fotografii?
Valentin Tuca, fost director al sucursalei din Romania al celui mai mare broker de asigurari din lume, Marsh (SUA), iar de un an Director pentru dezvoltarea afacerilor pentru Europa de Est in cadrul Marsh Europe, la Bruxelles, este pasionat de fotografie. Mai precis de macrofotografie – fotografii in detaliu, facute cu obiective speciale.
“Fotografii” faceau deja schimb de informatii. “Mi-am luat un Canon D10 ultimul tip. A meritat. Uita-te la pozele astea: au sarf (adica sunt clare -imi explica Loti-n.red.)”, spune Valentin Tuca.
Ma interesa pasiunea directorului de la Marsh, dar nu chiar pentru asta il alesesem pentru interviu, ci pentru altceva. Care avea intr-un fel legatura cu fotografiile: faptul ca de un an lucreaza in strainatate pentru Marsh, la Bruxelles. Ca e un expat roman in Belgia.
“Am calatorit destul de mult si am avut dorinta de a imortaliza si de a imparti cu altii ce vedeam. Imi place sa ma bucur de frumos si sa impartasesc cu ceilalti aceasta bucurie. La inceput ma pasionau tipologii de persoane. Acum fotografiez flori, fac potrete. Incet-incet mi-am luat si diverse carti, am vazut fotografii, si am luat apoi legatura cu un fotograf profesionist”, explica Tuca.
Mereu un element de extraneitate
Pe piata romaneasca a asigurarilor si nu numai, regula este ca expatii sa vina, sa formeze business-ul si oameni care sa le ia locul, apoi sa se retraga.
Valentin Tuca este unul dintre putinii executivi care a fost “absorbit” de compania multinationala in care lucreaza pentru un post in strainatate. Mai mult, este poate singurul in aceasta situatie care nu a patruns in business dupa 1990. Cum se explica?
Tuca, care a terminat Finante-Banci din cadrul ASE Bucuresti in 1984, spune ca dintotdeauna a avut un element de “extraneitate” in activitatea sa. Imediat dupa terminarea Facultatii, a lucrat o scurta perioada in sistemul vamal, apoi in asigurari. In fostul ADAS – Administratia Asigurarilor de Stat – s-a ocupat in anii de dinainte de 1989 de reasigurari.
“Toti cei care lucrau in departamentul de reasigurare aveau contacte cu exteriorul, erau implicati in negocieri adevarate, cu oferte adevarate”, isi aminteste Tuca.
Imediat dupa Revolutie, intra in Ministerul Afacerilor Externe.
“Am ajuns la MAE in februarie 1990, avand deja acolo un dosar care fusese respins de regimul comunist. Noile autoritati se preocupau de intinerirea personalului diplomatic roman cu persoane care nu avusesera de-a face cu mecanismele politice ale vechiului sistem”, explica Tuca.
Este trimis la o bursa la Stanford (California) pentru cateva luni unde studiaza diplomatia, apoi lucreaza in Ministerul Afacerilor Externe ca secretar III in cadrul Directiei Organizatii Europene.
“Ma atragea cariera de diplomat. Mi-ar fi placut sa devin functionar international”.
Ajunge insa pana la urma sa preia operatiunile din Romania ale brokerului de asigurari Marsh. “In vara anului 1992, cand inca eram in MAE, am primit o oferta de la proaspatul director al Marsh pentru Europa Centrala si de Est, pe care il cunoscusem in cadrul AIG, la Viena, inainte de 1989. ADAS avea o societate mixta cu AIG care avea sediul la Viena, unde erau trimisi, prin rotatie si angajati ai ADAS din Romania”, povesteste Tuca.
La sfarsitul anului, dupa ce MAE ii refuza un post in Ambasada Romaniei de la Praga motivand ca nu stia limba ceha, desi il castigase in urma unui concurs in care aceasta conditie nu fusese inclusa, decide sa treaca in asigurari.
“N-am ales in mod special brokerajul. Probabil si daca as fi avut o oferta de la o companie de asigurari m-as fi dus”.
Incepe sa faca training-uri in diverse filiale din strainatate ale Marsh, apoi in 1995 pune compania pe picioare, cu o investitie de circa 100.000 $. In primul an de activitate, Marsh Romania are afaceri de 10-20.000 $ si doar un angajat. Dupa sapte ani, cand pleaca la Bruxelles, Tuca lasa in urma o companie cu o cifra de afaceri de un milion de dolari. Acum, este in conducerea unei afaceri de cateva zeci de milioane de dolari, cat deruleaza Marsh Europe in Europa Centrala si de Est (ECE). Marsh a avut in 2002 afaceri de 5,9 miliarde $ in toata lumea.
Raportul efort/risc in UE
“Ca urmare a extinderii Marsh in 15 tari din ECE, a aparut necesitatea de a coordona eforturile de dezvoltare a afacerilor intr-o maniera profesionista si consistenta. Astfel, a aparut acest post de Director pentru dezvoltarea afacerilor pentru Europa de Est. Eu ma ocup de problemele de comunicare, de marketing si vanzari, componente esentiale ale procesului de dezvoltare”, spune Tuca, care a primit postul, pentru care fusesera mai multi candidati, in urma unui interviu cu oficialii companiei.
Dar ce presupune aceasta dezvoltare?
“Spre exemplu, urmarim foarte atent procesul de extindere al Uniunii Europene. Marsh vede asocierea la UE a tarilor care vor adera in 2004 cu optimism pentru dezvoltarea afacerilor. Companiile din aceste tari vor trebui sa faca fata competitiei externe, jucatorii din UE vor intra mai usor pe aceste piete, deci va creste competitivitatea. Si una e sa mergi pe sosea cu 40-50 km pe ora si alta cu 150 km. Riscurile sunt altele: mult mai mari. Iar riscul este treaba noastra. Conceptia noastra de dezvoltare a afacerii e legata de risc, nu de asigurarea propriu-zisa. Marsh trebuie privit ca un consultant de risc, nu ca un intermediar de asigurari “, spune reprezentantul companiei americane.
Ce diferenta exista intre Bucuresti si Bruxelles din punct de vedere al afacerilor?
“Acolo am remarcat o grija foarte accentuata pentru eficientizarea actiunilor. Raportul efect/efort este privit cu multa atentie. Nu te hazardezi sa-ti folosesti efortul atata timp cat efectul nu este corespunzator. Conteaza ca orice actiune sa fie profitabila: nu poti avea clienti pentru care cheltuielile sunt mai mari decat veniturile.”
In conditiile aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, va deveni un astfel de caz ca al sau, de preluare a unei functii in strainatate, ceva normal in 5-10 ani? Este posibil, afirma Tuca, care confirma ca o astfel de oportunitate este “fascinanta”. Ce ar trebui sa faca un tanar manager acum pentru a “prinde” “trenul’ unei angajari in strainatate?
“Esential este sa nu plece de la premisa de a pleca, ci de a a obtine succesul in ceea ce face. Nu trebuie sa faci o treaba ca vrei sa ajungi acolo, ci pur si simplu pentru ca trebuie sa faci bine ceea ce faci “, explica Tuca.
La fel e si, la alt nivel, aderarea la UE: nu trebuie sa facem ceea ce facem pentru ca vrem sa aderam, ci pentru ca este important sa facem bine ceea ce facem. Pe urma vine si aderarea.
Citește și în ediția tipărită nr. 184, Octombrie 2026 — gratuit pentru abonații ZF. Vezi ediția