Tricoul pare să trăiască o nouă perioadă de glorie, de câțiva ani producătorii căutând tot felul de idei care să-l scoată din anonimat. Cu ce vine nou acest obiect de vestimentație universal?

I s-a spus T-shirt, pentru că forma lui este invariabil cea a literei T, cu mâneci scurte și, de obicei, cu o tăietură la baza gâtului. La început, prin secolul 19, era folosit ca lenjerie de corp, iar ulterior a ajuns să fie folosit cu precădere de mineri, pentru că temperaturile ridicate din mediul lor de lucru erau compatibile cu această vestimentație lejeră.

Mai târziu, soldații din Primul Război Mondial purtau tricoul pe sub uniforma militară, iar pușcașii marini aveau și ei în garderobă același obiect vestimentar. În 1942, această piesă a apărut pe o copertă a revistei Life, ceea ce i-a crescut popularitatea, iar în 1950 a devenit și mai apreciată, după ce Marlon Brando a purtat un simplu tricou alb în filmul „Un tramvai numit dorință“.

Acum, la șapte decenii distanță, departe de a-și fi pierdut din strălucire, T-shirt-ul pare să-și trăiască o nouă perioadă de glorie, de câțiva ani producătorii căutând tot felul de idei care să-l scoată din anonimat. Fie că e vorba despre mesaje explicite, în cuvinte, fie că sunt imagini, emoticoane sau chiar coduri QR care conduc la conținut pe internet, tricoul este în sine o modalitate de exprimare.

„Tricoul este un trend în sine. De la statutul său de articol vestimentar sport, a ajuns să aibă influențe casual, să fie expresiv și să reprezinte o persoană lejeră, sigură pe sine și liberă de constrângeri de stil rigid definite“, povestește Mădălina Klement, o antreprenoare care deține în Brașov Atelier M, un butic de creație conturat în jurul picturilor pe textile, unde tricoul este piesa de rezistență.

Imprimeul rămâne cea mai evidentă formă de reprezentare a preferințelor, adaugă ea. Dacă până acum 10-20 de ani puteai găsi doar tricouri cu formația preferată sau cu echipa de sport favorită, acum ele poartă imprimeuri diverse, de la animale de companie – pisică, pasăre, reptilă – până la hobby-uri și tabieturi – cafea, mașini de colecție, înghețată, brioșe ori călătorii.

Mădălina, spre exemplu, spune că cele mai frecvente cereri sunt personificările, iar dacă personajul de pe tricou este unul uman, el trebuie să semene cât mai bine cu purtătorul, să aibă părul, bicicleta, mașina pe care le are sau pe care le visează acesta.

„Eu pictez îmbrăcăminte cu vopsea textilă de 11 ani, dar tricourile au început să fie mai cerute cam de cinci-șase ani. Unul pictat manual este mai scump decât unul de serie, iar faptul că există cerere dovedește că acest articol a crescut ca importanță“, adaugă Mădălina Klement.

Dar nu doar imprimeul aduce inovație, ci și croiala. T-shirt-ul nu mai este „basic“, drept și cu rejansă la gât. Este cambrat sau cu geometrie asimetrică, are trenă, crăpături de lejeritate, manșete decorative, decolteuri mai mult sau mai puțin generoase, uneori chiar nasturi, aplicații decorative sau benzi elastice. Iar când vine vorba de culori, cerul e limita.

Mădălina a ales să picteze preponderent pe tricouri albe, pentru că această nonculoare este cel mai bun suport, însă la cerere dă frâu liber creației și pe fundaluri închise sau colorate. Trei cuvinte definesc desenele ei cel mai bine: iubirea, poveștile și pisicile.

„Tricourile de cuplu, în care personajul pictat pe tricoul ei este îndreptat spre cel de pe al lui sau în care privesc amândouă înainte sunt deja modele consacrate, iar pisicile, în orice ipostază sau tehnică, sunt mereu apreciate și cerute. Povestea Micului Prinț și cea a pisicilor aristocrate au devenit și ele teme clasice.“ De altfel, tricourile de cuplu rămân cele care aduc cea mai multă veselie în atelier, dar nu fac excepție nici cele cu câte un papuc desenat, pe care stă scris „Mi-am găsit perechea“.

În medie, Mădălina Klement petrece două ore ca să picteze un tricou, însă la aceastea se adaugă și timpul alocat pentru căutarea materialelor, discuțiile cu clienții, croirea, coaserea, călcarea, fixarea, ambalarea sau facturarea.

„Pictez direct pe produs, foarte rar fac schițe prelimiare, în primul rând pentru că știu ce vreau să realizez și deja vizualizez atunci când discut comanda cu clientul, iar în al doilea rând pentru că o schiță în acuarele/ tempera pe hârtie este înșelătoare.“ Vopseaua textilă este mai vâscoasă și devine elastic-gumată prin fixare, tocmai pentru a rezista la spălări, deci nu se comportă deloc ca acuarela, iar materialul textil difuzează și este imprevizibil pe lângă hârtie. „Așa că, de cele mai multe ori, rezultatul este surprinzător inclusiv pentru mine“, spune Mădălina.

Într-un alt atelier, din Cluj de această dată, ia naștere un alt soi de tricouri, cele realizate prin transferul digital direct pe material. Ioana Boros, designer vestimentar și ilustratoare, este cea care concepe imaginile care ajung apoi să fie imprimate pe piesele vestimentare sub brandul Daring Trash.

„Am pornit de la ideea de simplitate și de a ne simți bine în ceea ce purtăm, fără a ne interesa tendințele. Caracteristica tricourilor noastre este simplitatea, lejeritatea, sunt piese care îți dau o stare de bine când le porți. Ca imagine predominantă, sunt portretele abstracte, fie ele colorate sau monocromatice“, spune Ioana Boros.

Nu lucrează pe comenzi în general, singurele cereri pe care le-a primit fiind referitoare la mărimea sau culoarea tricoului. În maximum cinci ore, piesa este gata, incluzând aici și procesul de imprimare.

„Imprimarea tricourilor grafice a început prin ’50-’60, dar abia în anii ’70 aceste piese vestimentare au devenit o puternică platformă de mesagerie, transformându-se astfel într-un mijloc de exprimare pentru diferite imprimeuri, cum ar fi cele folosite pentru sloganuri sau proteste și cele pentru reclame comerciale“, adaugă Ioana Boros.

Care sunt însă tendințele astăzi? Trendul acestui an se concentrează în jurul mesajelor, al colajelor și al ilustrațiilor grafice și artistice.

„Tricourile care au personaje din desene animate sunt din nou în vogă și nu trebuie ocolite, fiind pline de umor, entuziasm și adăugând o notă jucăușă designului.“

Variate sunt nu doar mesajele afișate, ci și modalitățile de a le imprima. RoTrico, un brand de tricouri fondat de Mariana Solonari, Alina Ieremciuc și Mirela Irindea, a prins contur prin imprimarea direct în țesătură, folosind o imprimantă performantă care face culorile să se mențină mult timp pe textile. „Am mers pe ideea că vor fi RoTricouri, adică încercăm să promovăm ideea că e la modă să porți tricouri scrise în română. Din acest motiv, am lucrat mult la colecții atractive, care să poată concura cu ce opțiuni există în mass-market și totuși să rămână în limba maternă“, spun cele trei tinere.

Cele mai recente colecții ale lor vin cu un cod QR imprimat pe umărul tricoului, cod care, odată scanat, îți recomandă să citești o anumită carte sau să asculți o anumită melodie care se combină cu grafica piesei vestimentare.

„Și nu ne vom opri aici. Urmează tablouri, filme, piese de teatru“, spun creativele de la RoTrico, toate cu experiență în domeniul consultanței.

La începutul pandemiei, ele au creat un design cu mesajul „Totul va fi bine“, în ton cu vremurile și nevoia de optimism. Tinerele au remarcat că se poartă intens tricourile minimaliste, în special albe sau negre, care conțin un cuvânt-cheie sau o imagine foarte mică. Li se adaugă, pe lista de tendințe, cele oversized, deci largi, unisex, printate pe toată suprafața, în culori pastelate.

„Varianta pe care ne bazăm noi cel mai mult o reprezintă tricourile tematice: motivaționale, patriotice, cu citate, mai spirituale sau amuzante, cu subînțelesuri, legate de zile de naștere ori de zodii.“

ColorEscu este un alt brand românesc de profil, conceput de Claudiu Băjan, în jurul ideii de tradiție. Cei care rezonează cu acest concept ajung astfel să poarte tricouri cu simboluri ca lupul dacic, tricolorul și altele asemenea.

„Când am început (în 2015 – n. red.), oferta locală de tricouri cu mesaje românești sau în limba română aproape că nu exista. Ne-a fost și teamă să folosim tricolorul într-un design, în primul nostru tricou.“ Dar au făcut-o și astăzi au multe produse care îl integrează, iar oamenii sunt mai deschiși să-l poarte, mai discret sau mai generos și îndrăzneț pe piept, spune Claudiu Băjan.

Pe T-shirt-urile ColorEscu și-au găsit loc și personaje din povești, precum Mama Zmeilor, Greucean, Pui de zmeu, Cosânzeana, dar și mesaje „de bine“, precum „Om Bun“, „Ca să fie bine“, „Adio, dar Român cu tine“.

„Folosim cam tot ce este disponibil ca metodă de calitate pentru imprimare și broderie pentru tricouri și bluze. Adaptăm metodele la specificul materialului și al imprimeului.“

Atelierul ColorEscu din București a creat tricouri pentru campionii României la atletism, pentru lotul național de canotaj, dar și pentru companii multinaționale care au plasat comenzi. Și planurile nu se opresc aici pentru că piața aceasta e în plină dezvoltare. Dovadă stă chiar numărul mare de businessuri din domeniu.

În Târgu-Jiu, în atelierul Umur de pe Calea Eroilor, chiar unde se află sculpturile lui Constantin Brâncuși, Maria Turea și Dorina Cioplea-Văduva creează tricouri imprimate digital cu desenele proprii. Businessul lor a pornit anul trecut, dar au avut vreme să observe schimbări în preferințele clienților.

„Sunt cumpărători care vor ceva diferit, poate chiar personalizat, și sunt și clienți care vor lucruri la modă, vor ce se poartă.“ Printre cele mai căutate tricouri sunt, în continuare, cele cu mesaje simple sau puternice. Din această cauză antreprenoarele au și creat colecția de obiecte vestimentare decorate cu o serie de cuvinte bine alese, câte unul pe tricou, folosind cuvinte puternice – «viață», «dor», «texte», «autentic». „Ne gândim la campanii serioase prin intermediul tricoului, precum începerea unei dezbateri despre torturarea limbii române prin greșelile de exprimare și gramatică pe care le vedem pe rețelele de socializare“, spun Maria Turea și Dorina Cioplea-Văduva.

De altfel, în colecțiile lor, cele două antreprenoare caută să aducă imagini și cuvinte puternice. Spre exemplu, una dintre primele lor colecții importante a fost cea antibullying, pentru care au creat tricouri cu desene și mesaje scrise, clare, simple, ușor de perceput, dar de impact.

„O altă colecție importantă este cea inspirată de sculptorul Constantin Brâncuși. Astfel, tricouri și bluze cu imaginea stilizată a marelui artist, dar și cu desene ce reinterpretează operele sale cele mai cunoscute (Ansamblul de la Târgu-Jiu), toate sunt căutate de clienții noștri fideli sau ocazionali.“

La Umur, imprimarea se face direct în țesătură, cu o imprimantă performantă, dar o componentă importantă este și pictura manuală. Uneori, se folosesc și aplicații de materiale și chiar croșetarea.

„Un mesaj amuzant pe care l-am imprimat a fost cel legat de locurile noastre, o ironie la prazul din Oltenia. Așa că am scris pe un tricou: «Prazilian get-beget. Pricepuși?». Și am desenat un fir de praz. Am experimentat atât pe print, cât și prin pictură, un exemplu fiind un desen și mesajul «There is no plan(et) B», cu referire directă la problemele de mediu, pe care încă nu le înțelegem pe deplin. Și mai sunt și altele“, spun fetele de la Umur.

Alexandru Ciobică, Elena Matei și Cristian Rădulescu sunt autorii tricourilor Ruvix, un business care produce tricouri personalizate, multe dintre ele bazate pe expresii românești traduse mot-à-mot în engleză, ceea ce duce la rezultate amuzante. „Cutting leaves at the dogs“ („Tai frunza la câini“) sau „Rubbing the mint“ („Frec menta“) sunt doar două astfel de mostre.

„Avem pe site în jur de 1.000 de modele de imprimeuri de tricouri, pentru că scopul nostru e ca fiecare client care ne trece pragul să aibă de unde alege. Chiar dacă nu îi plac primele cinci pe care le vede, cu siguranță îi vor plăcea următoarele zece și tot așa“, spune Alina Ghețu, communication specialist la Ruvix.

Când a fost instaurată starea de urgență și declarația pe proprie răspundere era obligatorie la fiecare ieșire din casă, oamenii de la Ruvix s-au gândit să facă haz de necaz și au printat declarația pe un tricou alb, care a ajuns să fie bestseller în perioada aceea.

Metodele de imprimare sunt numeroase – cutting sau termotransfer, imprimare digitală, sublimare, print & cut, serigrafie, transfer serigrafic. Zilnic însă este utilizat termotransferul – metoda care se folosește pentru imprimeuri simple, cum ar fi scrisuri sau diverse grafici vectorizate.

„Pe lângă termotransfer, imprimăm zilnic digital. Deținem șapte imprimate pentru textile și folosim vopsea ecologică pe bază de apă. O imprimantă digitală funcționează exact ca o imprimantă normală color pentru hârtie, doar că aceasta printează textile și are o dimensiune foarte mare. După ce se imprimă, tricourile se usucă la prese termice, la temperaturi de 150, respectiv 180 de grade Celsius pentru textilele color“, spune Irina Florea, communication assistant la Ruvix.

Limită pentru tendințe și idei nu există. Așa se face că cei de la Ruvix au ajuns să imprime chiar și cereri în căsătorie pe tricouri. Nu există granițe nici când vine vorba de croială.

„Mai nou, se poartă tricourile cu epoleți sau cu panglici atașate, însă noi rămânem pe clasic. Există chiar și piese cu instalații luminoase sau egalizatoare de sunet. E o piață așa de creativă!“, spune Alina Ghețu. Clasice sunt așadar croielile tuturor tricourilor Ruvix: pentru femei – slimfit, iar pentru bărbați – regular fit. În ceea ce privește materialul, oamenii caută mereu tricourile cu bumbac 100%, iar Ruvix se gândește să introducă și o gamă din bumbac organic. Interesul pentru acest material îl confirmă și alți producători.

„Bumbacul organic câștigă tot mai mult teren și, odată cu el, și conștientizarea poluării pe care industria modei o produce an de an“, spune Mădălina Klement de la Atelier M.

Croiala este și ea un criteriu de selecție, astfel că unele branduri vin cu mai multe opțiuni în ofertă.

„Aș menționa tricoul loose long (lejer, larg), regular fit (care urmărește linia corpului) și oversize (supradimensionat, mult mai mare decât mărimea obișnuită), pe care îl recomand oricărei siluete“, spune Ioana Boros, creatoarea Daring Trash.

Printul pe toată suprafața tricoului – și nu doar pe o porțiune – prinde și el din ce în ce mai mult, spun reprezentanții brandurilor specializate în această piesă vestimentară.

Ce e cert este că tricoul rămâne o piesă care, oricâtă vreme va sta în dulap, nu se va demoda niciodată. Ce poate fi mai important de atât?

Stil de viață