Antreprenorii români încep să producă biciclete într-o perioadă în care pandemia a revoluționat transportul urban. "Bicicletele sunt făcute de la zero în jurul datelor biometrice ale fiecărei persoane, respectiv înălțime, greutate, lungimea brațelor și a picioarelor"

Pandemia de Covid-19 și-a pus amprenta asupra tuturor sectoarelor din economie, chiar și asupra acelora care păreau de nezdruncinat, cum e cazul transportului urban. Într-o perioadă în care mijloacele de transport în comun sunt considerate a fi periculoase din punctul de vedere al transmisiei bolii, iar mașina, deși sigură, este de multe ori neprietenoasă cu mediul, bicicleta a căpătat noi valențe și a câștigat tot mai mulți adepți. Chiar și în România și chiar și în Bucureștiul nu prea prietenos cu cei care pedalează spre muncă sau pentru relaxare, mersul pe două roți e tot mai popular.

Unele orașe europene au început să creioneze zeci de kilometri de noi piste pentru biciclete, în timp ce autoritățile din Occident dezvoltă programe speciale pentru încurajarea mersului pe două roți, oferind fie vouchere, fie discounturi considerabile. Pandemia actuală a creat probleme majore în multe domenii, însă dacă ar fi să privim și partea plină a paharului am vedea că în lunile marcate de izolarea la domiciliu a unei bune părți a populației globului, poluarea a scăzut într-un ritm alert, semn că se poate. Tocmai de aceea, popularitatea „clasicei“ biciclete a crescut peste noapte, chiar și în rândul celor care preferau confortul propriului autoturism sau al celor care alegeau metroul ori autobuzul pentru o mai mare siguranță sau din grija pentru mediu.

„Apariția și răspândirea Covid-19 au marcat o perioadă grea pentru toată lumea. Totuși, dacă am putea identifica un singur lucru bun în această perioadă, acesta ar fi stimularea oamenilor de a folosi mijloacele de transport alternative“, spune Sabin Dimian, cofondatorul Veltra Bikes, un brand autohton sub care sunt realizate manual biciclete de bambus pentru oraș.

Chiar Organizația Mondială a Sănătății a recomandat bicicleta și mersul pe jos ca modalități de deplasare pe perioada pandemiei, iar ciclismul s-a dovedit a fi cel mai eficient mod de transport în această perioadă, conform Federației Europene a Cicliștilor, adaugă Sabin.

„Unii oameni au ales mersul pe două roți pentru a se menține în siguranță și acest fapt este demonstrat de cererea de pe piața de profil, care a explodat în ultimele luni, și de eforturile și fondurile alocate de autoritățile europene pentru îmbunătățirea infrastructurii pistelor dedicate.“

Practic, acest vehicul pe două roți poate avea efecte benefice atât asupra sănătății fizice, cât și asupra celei psihice.

În România, o mare parte din consumatorii de biciclete preferă modelele de tip MTB (mountain bike) sau Fat-Bike (cu roți extra late), care sunt folosite cu precădere în orașe și uneori în drumeții, spune Rareș Vâsc, fondatorul DiveraHub, o companie locală care realizează vehicule pe două roți din bambus. El adaugă că cele două tipuri sunt considerate biciclete all-in-one de mulți dintre cumpărători.

„Cei care folosesc bicicletele în special pentru drumeții în România le preferă pe cele de tip MTB electrice. Totuși, nu există un produs care să fie bun la toate. Dacă e MTB, e ineficientă în oraș, iar dacă e de oraș, atunci e greu de mers pe munte cu ea.“ Ca o reacție la această dilemă, au apărut vehiculele de tip hibrid sau cele de tip gravel.

Să luăm un scenariu: o persoană are nevoie de o bicicletă pentru transport zilnic, dar vrea una și pentru o drumeție pe un teren ușor mai accidentat. Ce alege?

„Un MTB nu ar fi cea mai bună opțiune pentru a fi folosit zilnic, întrucât e ineficient kinetic, iar un model de oraș ar putea fi avariat pe o potecă de munte. În aceste condiții, ar fi ideal ceea ce se numește gravel

bike.“ Sunt biciclete cu cadrul destul de robust încât să suporte șocuri ușoare, dar cu roțile destul de subțiri pentru oraș. Ele pot suporta totodată și o potecă de munte. „Sigur că sunt mult mai multe variabile de luat în calcul, cum ar fi unghiul furcii față de drum, diametrul roților, înălțimea pedalierului, distanța dintre axurile roților, geometria cadrului. Toate aceste variabile determină gradul de confort al bicicletei“, explică Rareș. De altfel, DiveraHub realizează piese customizate special pentru nevoile clienților, acestea fiind făcute de la zero în jurul datelor biometrice ale fiecărei persoane, respectiv înălțime, greutate, lungimea brațelor și a picioarelor.

Românii „consumatori“ de vehicule pe două roți sunt foarte interesați de caracteristicile tehnice ale bicicletelor, în special de sistemul de frânare, suspensie, dar și de dimensiunea roților și rigiditatea jenților. Iar în cazul modelelor electrice ei se uită la autonomia acumulatorului. „De asemenea, clienții noștri s-au arătat interesați de posibilitatea de a avea service post-vânzare, acesta fiind unul dintre principalii factori decizionali“, spune Ioana Anghel, wheel sports leader în cadrul retailerului de echipamente sportive Decathlon, cel mai mare jucător de pe piața locală și mondială de biciclete ca vânzări. Compania are în portofoliu produse pentru toate vârstele, nivelurile și bugetele. Multe dintre acestea sunt produse în România, compania colaborând cu două fabrici locale.

„Avem biciclete specializate în anumite domenii. De exemplu, avem una care este specială datorită transmisiei, dar și dimensiunii roților – de 29 de inci -, o dimensiune de roți MTB ce se află pe un trend ascendent în rândul căutărilor realizate de pasionații din România încă din 2018.“ Există și „bicle“ specializate în ciclismul rutier de performanță, testate chiar în curse precum Tour des Flandres sau Classique des Alpes. Iar pentru cei pentru care primează designul există Single Speed și Fixie.

„Avem și bicicletele city și modele city electrice. Acestea sunt de obicei căutate atât pentru deplasarea urbană asistată electric, cât și pentru designul cadrului.“

Pentru cei care vor să se deplaseze în oraș pe două roți, Daniel Moisa și Cătălin Stanciu, doi publicitari la bază, au creat Panamea. Numele i-a obligat să dezvolte o bicicletă care să susțină brandul, adică să fie ușoară ca pana. Mai exact, cântărește 7,9 kilograme.

„În 2017, ne-am hotărât să facem ce nu făcea nimeni în România: un brand de biciclete premium. Deși venim din aceeași industrie, preocupările noastre extra job erau ușor diferite“, spun cei doi. Unul recondiționa biciclete vintage (Atelierele Grivița), celălalt avea (și încă are) un site cu tricouri moldovenești. Unul a venit cu pasiunea pentru biciclete, celălalt a adăugat know-how-ul de business. „Și, din mixul ăsta, a apărut ideea de a face un brand românesc de profil. Dacă în mod obișnuit ai un produs, apoi îi cauți un nume și o poziționare, în cazul nostru lucrurile au stat invers: prima dată a apărut numele și poziționarea, apoi produsul.“

Daniel și Cătălin spun că Panamea mea înseamnă îmbinarea armonioasă a trei atribute: greutate redusă, design și fiabilitate. Greutatea redusă înseamnă efort mic atât la deplasare, cât și când e vorba de urcat scările, dar și eficiență, o ușurință cu care te poți strecura printre mașini la nevoie. Iar fiabilitatea are ca rezultat o nevoie mai mică de servisare. Totuși, recunosc ei, designul o face să iasă în evidență.

Dacă în trecut oamenii își cumpărau biciclete pentru drumeții (în 90% din cazuri), folosindu-le doar ocazional pentru activitățile de zi cu zi, acum lucrurile s-au schimbat și în România, spune Sabin Dimian de la Veltra Bikes. În alte state, în frunte cu Olanda, dar nu numai, mersul pe două roți la muncă, la plimbare prin oraș sau la un suc cu prietenii e o normalitate. Sunt țări unde numărul de biciclete îl depășește pe cel al oamenilor. În România nu e încă așa, nici pe departe. Dar lucrurile se schimbă și aici.

„Statisticile arată că tot mai multe persoane achiziționează o bicicletă pentru a merge la serviciu sau pentru a se deplasa în interiorul orașului“, spune Sabin. Iar cum modelele pentru drumeții – cele mai cumpărate din piață – nu sunt cele mai confortabile dacă discutăm despre mersul pe asfalt, e nevoie de un vehicul special de oraș.

„Acesta este motivul principal pentru care am construit Veltra, prima bicicletă de oraș realizată 100% manual, folosind bambusul. Ne-am dorit să facem un produs care este ușor, confortabil și care nu necesită mentenanță regulată.“

Reacțiile oamenilor la vederea Veltra îl determină pe Sabin să creadă că aceștia își doresc o bicicletă cu un design cool, care le oferă un statut special, dincolo de componentele de calitate și de confortul sporit. „Bicicletele noastre integrează peste 50% materiale sustenabile și sunt realizate 100% manual în România. Când am proiectat acest produs ne-am dat seama că trebuie să avem mai mulți diferențiatori pentru a reuși pe o piață atât de aglomerată.“

Au ales bambusul laminat datorită proprietăților sale unice de absorbție a vibrațiilor drumului, dar și a rezistenței în timp. Designul este minimalist, iar un alt diferențiator este greutatea, de doar 9,3 kg.

„Momentan, toate bicicletele noastre sunt standard, disponibile în una dintre cele trei mărimi pe care le avem (small, medium și large). Chiar dacă nu facem produse pe comandă, am avut și cereri mai „speciale“ de la clienții noștri, pe care le-am onorat. Spre exemplu, o persoană a dorit un alt model de anvelope, iar alta ne-a rugat să gravăm un mesaj special pe cadrul din bambus.“

Rareș Vâsc spune că DiveraHub preferă în general să producă biciclete custom made. Asta pentru că timpul de fabricație este aproximativ același cu cel al unui produs de serie. Există însă garanția că bunul se potrivește clientului atât din punctul de vedere al nevoilor, cât și al confortului.

„Momentan avem doar un singur produs de serie. E vorba de o bicicletă de oraș, creată de noi pentru cei care vor un produs fiabil, fară multă mentenanță, dar cu care se pot face și expediții mai lungi.“

Unicitata fiecărei unități vine din faptul că geometria cadrului e special proiectată pentru datele biometrice ale clientului. Cei de la DiveraHub au avut însă și unele cerințe mai atipice pentru o bicicletă, cum ar fi să încorporeze cristale Swarovski în cadru.

„Aici am apelat la unul dintre artiștii vizuali cu care colaborăm și care ne-a sugerat să producem un cadru cafeniu, pentru a le pune în evidență. De la proiectare la fabricarea cadrului, la personalizare, alegerea componentelor, ne place fiecare parte a procesului“, spune antreprenorul care a lucrat doi ani ca cercetător în Suedia.

Deși primele prototipuri au fost concepute în Scandinavia, el a decis să deschidă afacerea în România. DiveraHub produce biciclete N.M.F. (natural material frame), adică vehicule cu cadrele din materiale naturale, care sunt ușoare, rezistente în timp, disipă bine vibrațiile și au un aspect estetic plăcut. „Strategia noastră de marketing a fost îndreptată cu precădere înspre Elveția, Germania și Austria. În România am avut zero marketing. Totuși, lumea a aflat organic de noi, iar faptul că oamenii par interesați ne spune că în România există un segment de oameni care sunt conștienți de mediul înconjurător și care preferă bicicleta în locul mașinii.“ E și mai sănătoasă, poluează mai puțin.

În ultimele săptămâni interesul pentru vehicule pe două roți în motoarele de căutare a fost similar cu măștile de protecție. „Magazinele de specialitate au ajuns să fie suprasolicitate. Noi, de exemplu, am lucrat și în weekend pentru a onora comenzile mai repede“, povestesc cei doi fondatori ai Panamea.

Consumatorul român de biciclete începe să fie mult mai educat față de anii anteriori. Pentru mulți și pentru multe activități, pandemia de Covid-19 a fost punctul zero. „E momentul când în centrul ecranului albastru a apărut discret cuvântul Restarting. Și în ceea ce privește modul în care ne deplasăm s-a produs resetarea. Oamenii au început să se uite spre bicicletă cu și mai multă încredere și s-o vadă mai mult ca pe o variantă de deplasare, nu doar pentru plimbarile prin parc.“

Oamenii caută metode alternative de mobilitate urbană, în special biciclete clasice sau electrice, trotinete normale sau electrice. „Ceea ce va influența decizia lor de a se deplasa în interiorul orașului pe două roți, sunt o serie de factori, respectiv evoluția sau involuția pandemiei, infrastructura locală și condițiile meteo. Pentru că majoritatea optează pentru un mijloc de transport neconvențional în perioada caldă“, conchide Ioana Anghel de la Decathlon.

Auto