Spionajul casnic sau "mailul tau e si al meu"

De la intrebari de genul acesta se ajunge usor la “cercetarea mail-ului” sau a casutei de sms-uri din telefon in cautare de mesaje compromitatoare… Lipsa de incredere sau doar curiozitate dusa la extrem? Desi sunt considerate ca lipsite de etica, aceste intruziuni in viata partenerului se dovedesc a fi eficiente de multe ori.

“Eram la munte, prima noastra excursie. La un moment dat, a inceput sa fie foarte preocupat de telefon. Oriunde mergeam, ii taraia telefonul. Am inceput sa ma enervez, dar lui nu i-am zis nimic. Am prins momentul cand a intrat in baie si i-am umblat prin mesaje…intr-adevar, erau de la o tipa. Nu stiu ce a raspuns el, daca a raspuns, dar sms-urile erau foarte pasionale. Ne-am despartit saptamana urmatoare”, spune Roxana N.

Roxana povesteste ca nu i-a cerut nici un fel de explicatie prietenului sau… a preferat sa traga singura concluziile “chiar daca e posibil sa fi fost gresite”, mai ales ca relatia lor nu era foarte serioasa.

“Nu am chiar nici un motiv sa-mi banuiesc iubitul de vreo infidelitate, dar cred ca ”o caut cu lumanarea””, spune Ioana I., care se auto-caracterizeaza drept o femeie de cariera, lucida si matura, mai putin atunci cand vine vorba de tentatia de a verifica mailul partenerului sau de viata. Ca in (aproape) orice cuplu cu vechime si incredere la activ, Ioana si al sau partener au facut schimb de parole de email, “pentru orice eventualitate”. Numai ca la ea, eventualitatea s-a transformat in regularitate, pentru ca, aproximativ o data pe saptamana, nu rezista si, atunci cand isi verifica mailul, se uita repede si pe adresele lui.

“Nu am gasit nimic incriminator. De fapt nu am gasit nici un mail. Ceea ce la inceput m-a bucurat, dar pe urma m-am gandit ca probabil sterge mesajele vinovate. Asa ca m-am tot uitat si in folderul de mesaje trimise, si la cele aruncate si la ciorne, dar nimic. Nu reusesc sa-mi dau seama daca e de bine sau e doar o curatenie suspecta”, spune Ioana, care nu stie daca partenerul ei face acelasi lucru.

Nu se considera neaparat vinovata, pentru ca e de parere ca “traim intr-un secol voyeurist: ne uitam la vecinii nostri pe geam cu binoclul sau cu telescopul, multi dintre vecini sunt tot timpul la fereastra sa nu rateze nimic din ce se intampla in bloc si asa mai departe”. Dar spera sa nu gaseasca niciodata mailul de care se teme.

“Nu mi se pare o chestie gresita sa cauti prin telefon sau in mail. Afli lucruri interesante, daca e ceva de aflat, iar daca nu, eviti situatia penibila de a intreba ”Cine te-a sunat? Si ce voia?” sau ”De ce iti verifici mail-ul atat de des? In plus si eu am diverse conversatii cu persoane despre care nu as vrea ca el sa afle””, spune Ioana P.

“Daca aflu ceva care nu-mi convine, ma sochez, dar nu sunt genul care sa-si ia jucariile si sa plece fara nici un comentariu. Bine, asta depinde si de importanta relatiei. Pana acum mi s-a intamplat o singura data ceva de genul asta, dar nu ne-am despartit”.

Gradul de intimitate creste o data cu inaintarea in relatie. Cu timpul, iti permiti mai multe, esti dispus sa faci mai multe compromisuri si sa cedezi mai mult din ce e exclusiv al tau.

Iar increderea vine de la sine. Aceasta este parerea lui Bogdan D., care are o relatie stabila de aproape patru ani, iar acum aproape un an s-a mutat cu prietena lui.

“Intr-o relatie mai lunga si suficient de importanta, ajungi la un anumit nivel de incredere in persoana de langa tine. Si-atunci, de ce sa nu-i dau parola de mail? Oricum, nu am nimic de ascuns”, spune Bogdan D., student. “Poate ca imi pastrez si o adresa numai pentru mine, totusi. Doar asa, daca apare ceva neprevazut.”

Tehnologie