Scaderea bursei, un examen trecut pentru fondurile mutuale
Scaderea bursei, un examen trecut pentru fondurile mutuale
Daca multi dintre jucatorii de pe Bursa s-au speriat in luna martie de scaderea bursei si au inceput sa arunce cu actiunile in piata pentru a nu pierde si mai mult din castigurile acumulate, nu acelasi lucru se poate spune si despre investitorii in fondurile mutuale.
Cei mai multi dintre acestia au avut nervii mai tari si nu au intrat in panica vazand ca valoarea investitiilor scade desi toti isi amintesc de prabusirea FMOA – SAFI sau FNI.
Administratorii fondurilor spun ca este un semn ca increderea investitorilor in fondurile mutuale este in crestere, pentru ca incep sa cunoasca riscurile la care se expun, iar o scadere a valorii titlurilor nu este un motiv de panica.
In ultimii ani, datorita dobanzilor mari si a reticentei administratorilor si a investitorilor de a face plasamente in actiuni, fondurile inregistrau rareori scaderi ale unitatilor de fond, mai ales ca nici oscilatiile pe Bursa nu erau prea mari. Anul acesta fluctuatiile de pe Bursa au fost mai mari ca niciodata, iar in plus scaderea a prins o parte dintre fonduri cu plasamente mari in actiuni.
La finalul lunii februarie, cand a inceput caderea pietei, fondurile mutuale aveau plasate in actiuni 12 milioane de euro, reprezentand 17% din valoarea activelor. Atat suma, cat si ponderea in active sunt reduse fata de alte tari europene, dar inregistreaza de cativa ani o tendinta de crestere.
“Nu au existat iesiri masive de bani din fondurile mutuale o data cu scaderea bursei. Iar asta este un semn al faptului ca increderea investitorilor in fondurile mutuale este in crestere. Este adevarat ca unii dintre investitori si-au mutat plasamentele din fondurile de actiuni catre fonduri cu profil monetar,” spune Dan Nicu, presedintele Uniunii Nationale a Organismelor de Plasament Colectiv si directorul general al SG Asset Management, societatea de administrate a fondurilor a BRD – SocGen.
“Am avut un investitor care a vandut titlurile pe care le detinea in fondul nostru de actiuni inca de pe vremea cand piata crestea pentru ca, spunea el, nu a mai rezistat emotiilor si si-a mutat banii intr-un fond monetar”, sustine directorul unei societati de administrare.
Chiar si cu caderea Bursei din luna martie a acestui an, pe ultimele trei luni fondurile cu plasamente in actiuni au fost printre cele mai profitabila plasamente care se puteau gasi pe piata. Pe primul loc s-a situat Omninvest, administrat de SIRA, cu o crestere a valorii titlurilor de 18,4%.
Anualizat inseamna un randament de 96%. Pe locurile urmatoare s-au situat Intercapital, administrat de Certinvest, cu o crestere de 10,5%, si KD Maximus, administrat de KD Invest, cu o crestere de 9,7%.
Scaderea puternica a dobanzilor la depozitele bancare si la titluri de stat ar putea aduce in prim-plan fondurile cu plasamente monetare. Din unele dintre acestea se poate castiga in prezent chiar mai mult decat dintr-un depozit bancar.
Unele dintre fondurile mutuale au inca in portofolii titluri de stat cu dobanda de 18% cumparate anul trecut, fata de 9-11% cat acorda bancile pentru depozite in prezent.
“Instrumentele cu venit fix cu cele mai mari randamente pe care le avem in portofoliu sunt niste certificate de depozit pe care le-am cumparat anul trecut cu dobanda de 18%, dar acestea vor ajunge la scadenta peste doua-trei luni,” spune Doru Puiu Tiberiu, directorul BCR Asset Management, societatea de administrare a investitiilor a BCR.
Din cauza plasamentelor mai recente si a costurilor de administrare, fondurile monetare nu au in prezent randamente de 18%, ci mai mici, comparabile cu depozitele bancare.
“Exista un efect de recul pentru fondurile mutuale atunci cand dobanzile intra pe un trend de scadere, dar nu dureaza mai mult de cateva luni. Acesta depinde insa de nivelul de lichiditate al fondului pentru ca fondurile monetare fac de obicei plasamente pe termene mai scurte,” spune Dan Nicu.
Evolutia Bursei a aruncat fondurile cu profil monetar la finalul clasamentului randamentelor aduse investitorilor, dar acestea concureaza in continuare ca randamente cu depozitele bancare. Castigurile din fondurile cu profil monetar s-au situat in primul trimestru intre 2,6% (11% anualizat) in cazul Sifmonia 1, administrat de SG Asset Management, si 3,1% (13% anualizat) in cazul Stabilo, administrat de Quadrant Asset Management. Castigurile sunt comparabile cu cele aduse de un depozit bancar, dar investitorii au avantajul ca pot retrage banii in orice moment, fara a pierde profitul acumulat.
vlad.nicolaescu@zf.ro
Citește și în ediția tipărită nr. 184, Octombrie 2026 — gratuit pentru abonații ZF. Vezi ediția
București, ce bine că ești! Cu ochii larg deschiși
București, ce bine că ești! Cum arată un city break în Capitală la recomandarea Anei Rubeli? „Aș începe cu zona Cotroceni, apoi Icoanei-Ioanid, aș continua pe străzile din jurul bulevardului Dacia, apoi spre Armenească și Cartierul Evreiesc”
