Românii în era Zorba: cântă și dansează cu buzunarele goale
Într-o perioadă în care logica economică spune că oamenii trebuie să fie extrem de atenți cu finanțele personale, românii au intrat în epoca „desfrâului cultural“.
Terasele din centrul marilor orașe sunt pline, concertele la care biletele costă peste 150 de lei se țin cu casa închisă, la fel și spectacolele de teatru sau filmele. 50.000 de oameni la concertul AC/CD din mai? O nebunie, dacă este să te gândești prin ce vremuri trec românii: salariile din mediul privat s-au ajustat de acum un an, locurile lor de muncă sunt o incertitudine, iar angajații de la stat și pensionarii trec acum prin aceleași emoții. Teama de majorarea impozitelor nu a dispărut, iar încrederea în capacitatea guvernului de a scoate țara la liman este aproape de zero.
Cu toate acestea, la festivalul de teatru de la Sibiu, care a avut un buget de 5,8 milioane de euro, toate spectacolele s-au jucat cu casa închisă, în condițiile în care mulți dintre spectatori erau din afara orașului. Asta înseamnă că vizitatorii au plătit cel puțin 300 de lei pe cazare, fără să punem la socoteală biletele, transportul și mesele.
La Cluj, la festivalul de film Transilvania, care s-a încheiat în urmă cu câteva zile, s-au vândut 45.000 de bilete, în valoare de aproape 100 000 de euro.
Terasele din centrul vechi din București, dar și din zonele comerciale ale marilor orașe sunt pline ochi la orice oră din zi și din noapte, iar să găsești un scaun liber este o chestiune de șansă.
Este ceea ce li se întâmplă românilor în ultimul an o reprioritizare a cheltuielilor personale în contextul în care au tot cumpărat mașini, televizoare, mobilă și vacanțe scumpe ori este vorba de un sindrom Zorba, în care oamenii se bucură de fiecare clipă, fără să le pese că au finanțele la pământ, iar viitorul le este incert?
“Este incredibil ce se întâmplă în centrul vechi. În acest moment sunt la terasa Cantina Sport Bar ( ora 14:20) și este ocupată trei sferturi”, spune Daniel Mischie, acționar al grupului Trotter Prim, care deține City Grill, Caru’ cu Bere și Hanu’ Berarilor, cu afaceri totale de 12,4 mil. euro. Proprietarii de baruri sunt de părere că mai este loc de creștere de la 100 de unități, câte sunt deschise în prezent, la circa 300. “Per unitate creșterea este vizibilă de la lună la lună cu circa 10%. Traficul este mult mai mare ca anul trecut. Centrul vechi este stat în stat, are o notă aparte față de restul orașului”, spune Bebi Oprea, proprietarul pubului Bordello’s de pe strada Șelari.
Bucureștenii dau mai nou banii pe bere, nu pe plasme
În prezent, centrul istoric are activitate aproape 24 de ore din 24. La ușa restaurantelor ești întâmpinat amabil de hostesse, seara poți participa la muzică live, la dansuri tradiționale, diferite în funcție de specific, iar după miezul nopții la party-uri cu dansuri pe mese.
“Omul nu-și mai cumpără pantaloni, tricouri, nu își mai schimbă mașina, nu mai zugrăvește în casă, nu-și mai pune termopane, iar dorința de a cheltui bani s-a mutat pe partea de fun. Se gândesc de două ori să meargă în concediu, nu mai petrec toată sâmbăta în mall, dar vor să se distreze”, este concluzia lui Mischie, care consideră că impulsul de a cheltui pe obiecte casnice de după revoluție s-a stins. “Dacă în 2008 ajunseseră să-și cumpere plasme pentru fiecare cameră, acum și-au dat seama că produsul pe care au dat 2.400 de lei acum este în magazine cu 1.400 de lei și nu îi mai tentează”, continuă Mischie.
La teatru găsești bilete “pe pile”
Omul de afaceri recunoaște că, personal, chiar dacă nu și-a înnoit garderoba de luni bune, nu lipsește de la niciun concert, de la niciun spectacol și că pentru a merge la o piesă a Teatrului de Comedie este conștient că trebuie să apeleze la cunoștințe “sus-puse” pentru a ocupa un loc, toate piesele jucându-se cu casa închisă.
De altfel, cozile din fața Teatrului Național au devenit o obișnuință în ultimul an, și asta pentru a-ți cumpăra bilete cu o lună înaintea spectacolului dorit. Turismul “teatral” este și el o nouă modă. Simona Macovei, o juristă de 30 de ani din București, spune că a cheltuit peste 200 de euro în weekend. “Am plătit 116 euro pe două nopți de cazare, trenul a fost aproximativ 25 de euro. Am vrut să văd neapărat “Faust” al lui Purcărete, dar nu am reușit să intru la spectacol pentru că biletele fuseseră vândute de mult”, spune Simona Macovei.
Organizatorii de concerte spun însă că tendința românilor este de a merge mai mult la spectacole “ieftine” – teatru și film – și mai puțin la concerte unde biletele sunt de peste 150 de lei. “AC/DC a fost o excepție, este o trupă mare unde toată lumea vrea să meargă”, spune Andrei Tuturigă, de la Ticket Point. El spune că se așteaptă la încasări mai mici decât în 2009, deși anul acesta sunt mai multe concerte. Anul trecut, piața concertelor din România a fost de aproximativ 5 milioane de euro.
Citește și în ediția tipărită nr. 184, Octombrie 2026 — gratuit pentru abonații ZF. Vezi ediția
București, ce bine că ești! Țesuturi urbane nealterate
București, ce bine că ești! Cu ochii larg deschiși
