Propaganda pret-a-porter
Propaganda se facea prin haine cu mult inainte de aparitia tricourilor cu Che Guevara sau George Bush. La 60 de ani de la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial, 130 de obiecte de vestimentatie expuse la Bard Graduate Center din New York demonstreaza ca si hainele civile au fost un mijloc de a apara interesele propriei tari in timpul conflictelor mondiale
Propaganda se facea prin haine cu mult inainte de aparitia tricourilor cu Che Guevara sau George Bush.
La 60 de ani de la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial, 130 de obiecte de vestimentatie expuse la Bard Graduate Center din New York demonstreaza ca si hainele civile au fost un mijloc de a apara interesele propriei tari in timpul conflictelor mondiale. Ca opere de arta ale culturii pop vizitatorii mai pot admira si accesorii, esantioane de material, desene, postere si fotografii din colectii publice si particulare din SUA, Marea Britanie si Japonia, multe dintre ele in premiera pentru marele public.
Interesante sunt diferentele culturale in folosirea “propagandei prin haine” in cele trei tari. In cazul occidentalilor, mijloacele textile de propaganda erau in special obiecte vestimentare pentru femei, de purtat in public: esarfe, baticuri, bluze si rochii. In Japonia, in schimb, ele erau aproape exclusiv obiecte destinate barbatilor: nagajuban (pe sub kimono), lenjeria haori (un fel de jachete). E vorba de obiecte vestimentare ascunse, vizibile numai pentru cel care le purta si apropiatii lui.
Dintre cele 10 teme prezentate in expozitie, se arata ca japonezii erau sensibili in special la modernism. Spre deosebire de americani si englezi, care il considerau o caracteristica evidenta a tarilor lor, japonezii isi mobilizau pana si producatorii de textile pentru a o demonstra prin noua tehnologie (avioane si arme).
In timp ce la ei traditia insemna muntele Fuji si eroii populari, in SUA echivalentele erau Constitutia, steagul si George Washington, folosite mai ales inainte de intrarea in razboi decat dupa.
Si figurile politice de seama (Hitler, Mussolini, Roosevelt, Churchill) apareau pe hainele oamenilor de rand, dar mai degraba caricaturizate de catre dusmani. Aliatii preferau texte explicite, precum: “Anglia asteapta de la fiecare sa-si faca datoria”, motto-ul amiralului Nelson la Trafalgar, care apare pe esarfe si rochii englezesti din celofibra, de la inceputul anilor ”40. Un kimono de dama din aceeasi perioada era imprimat in Japonia cu avioane, iar unul pentru copii (mai vechi, din 1937) cu celebra invazie a Nanking-ului chinez.
Hainele jucau rolul afiselor de azi, intr-un mod mai subtil. Atat lenjeria, cat si kimonourile deveneau o cale potrivita pentru japonezi de a se mandri cu tara lor : materialele erau adevarate tablouri in care avioanele survolau orase si soldatii se avantau eroic pe campuri de lupta minate.
Socant este insa contrastul intre croiala si materialul delicat si mesaj. Pe un haori purtat peste kimono de catre tinerele moderne de la inceputul primului razboi mondial, de pilda, erau imprimate avioane. Nici chiar scutecele nu au scapat de elanul propagandei: un “omiyamairi” din anii ”40 arata soldati pregatindu-se sa treaca pe un camp pe care explodeaza mine. Se pare ca misiunea a avut succes, pentru ca steagul Japoniei flutura pe ambele maneci ale aceleiasi piese vestimentare.
Nici americanii nu s-au lasat mai prejos: o esarfa din anii ”40 descrie o intreaga flota navala de razboi, plus una aeriana, deasupra unor siluete minuscule. Totul fiind colorat in alb, rosu si albastru. Scopul tuturor acestor mesaje, indiferent de origine, era probabil de a incuraja mamele, sotiile si fiicele soldatilor, iar in privinta copiilor – de a le sugera o misiune la fel de eroica precum a tatilor. Rezultatul a fost o moda inedita, care astazi provoaca zambete, daca nu socuri culturale.
“Wearing Propaganda: Textiles on the Home Front in Japan, Britain and the United States”, la Bard Graduate Center for Studies in the Decorative Arts, Design and Culture, New York. Pana pe 5 februarie 2006.
Citește și în ediția tipărită nr. 184, Octombrie 2026 — gratuit pentru abonații ZF. Vezi ediția
