Pentru unii, covorul are în principal un rol funcțional, pentru alții, această piesă are o misiune mai degrabă estetică. Indiferent de rolul său, există o întrebare universal valabilă: cum alegem covorul?

Pentru unii, covorul are în principal un rol funcțional – mai ales în această perioadă când temperaturile din locuințele racordate la sistemul central sunt mai imprevizibile ca vremea de afară. Pentru alții, această piesă are o misiune mai degrabă estetică, fiind folosită pentru a închega un ansamblu și fiind aleasă pentru a se potrivi unui concept de design interior. Există însă și acele covoare care primesc – după multă muncă și migală – statutul de lucrare de artă. Indiferent de rolul său, există o întrebare universal valabilă: cum alegem acest obiect de decor?

„Orice concept ai alege pentru decorarea unui spațiu, covorul trebuie să fie în legătură cu celelalte elemente“, spune Cosmin Florea, fondatorul Cosmiq, brand sub care designerul realizează covoare și piese din ceramică.

În cazul său, colecția de covoare a pornit ca o extensie a picturilor pe care le realiza. De aceea, aceste piese au și funcționalitatea de tapiserii.

„Atunci când am creat această colecție, îmi doream ca fiecare covor să fie punctul de interes al unui interior, acel loc în care partea estetică și cea senzorială se împletesc.“ E vorba astfel de un produs care aduce un plus de magie casei. În opinia sa, covorul poate avea statutul de lucrare de artă și merită același respect ca o sculptură sau un tablou.

Din punct de vedere decorativ, covorul poate schimba aspectul unui interior, poate crea coeziune la nivelul finisajelor interioare sau al mobilierului, cred Horia Bercă și Sorin Urziceanu, fondatorii Atelier Kairos, un business apărut pe piață în urmă cu mai puțin de un an. Covoarele Atelier Kairos sunt lucrate într-un atelier nepalez cu o experiență de trei generații, folosindu-se tehnica înnodată manual cu 155.000 de noduri pe metru pătrat, la realizarea fiecărei piese lucrând între 30 și 40 de artizani.

„Covorul poate fi folosit atât la nivelul pardoselilor, cât și pentru decorarea pereților, existând numeroase exemple în acest sens încă din cele mai vechi timpuri și până în prezent.“ Însă rolul covorului într-un spațiu nu este doar unul decorativ, ci și unul practic: absoarbe zgomotul, reduce vibrațiile, oferă confort, căldură și protecție, explică cei doi antreprenori.

Odată cu pandemia, lumea s-a întors către valorile date de spațiul personal, de confortul de acasă, acolo unde în această perioadă majoritatea și-a petrecut timpul.

„Pentru noi, acasă înseamnă refugiu, înseamnă locul unde te simți protejat și unde vrei să îți regăsești energia. Covorul contribuie cu căldura dată de materiale. Dacă ne gândim la amplasamentul lui într-o locuință, este acolo unde se strâng oamenii și unde petrec timp împreună.“ Astfel, devine un element în jurul căruia familia se adună și petrece timp în intimitate.

Alina Mitrică, fondatoarea Made With Love Romania, un magazin online care vinde covoare lucrate manual pe piața locală, spune că a crescut înconjurată de povestea covoarelor țesute la război de bunica sa, de mirosul de lână vopsită vara în culori puternice.

„Made With Love Romania nu a început ca un business, ci mai mult ca o dorință de a scoate la lumină covoarele românești și de a le reintegra în decorul contemporan“.

În alte țări, ca Franța de exemplu, articolele lucrate manual, cele ce țin de meșteșugurile tradiționale, sunt foarte apreciate.

„Nu știu să țes, însă știu să pun în valoare, să marketez, să comunic în mediul online. Și am considerat că e bine să încep cu ceea ce știu, să readuc în atenția oamenilor vechile covoare românești, atât în țară, cât și în afara ei, ca ambasadori ai tradiției și frumosului local.“

Ulterior, având cereri de cumpărare pentru covoarele expuse, a venit și ideea de a transforma proiectul într-un business. În acest moment, ea se ocupă împreună cu nepotul său de acest mic business și, în curând, speră că se vor alătura și alți membri ai familiei.

„Toate covoarele noastre sunt vechi, recuperate de prin sate, de la târguri sau chiar și din online.“ Ele sunt curățate și reparate, iar apoi prezentate în decor contemporan, prin intermediul pozelor de context pe care le realizează pentru fiecare model în parte.

„Am început cu ceea ce am găsit în comunitatea din care provin și în care familia mea încă locuiește, în comuna Amărăștii de Jos, județul Dolj. Le-am povestit oamenilor ceea ce doresc să fac, am achiziționat de la cei ce aveau mai multe covoare și am pornit la drum.“

A început prin a vinde pe platforme internaționale specializate în articole lucrate manual și vintage, iar anul acesta a lansat și propriul magazin online, tradus în cinci limbi de circulație internațională. Principala piață de vânzare este Franța, însă există comenzi și din Italia, Germania sau Statele Unite.

Nu toate covoarele românești sunt însă vechi. Cosmin Florea realizează piese noi, dar bazându-se pe istoria locală și pe tradițiile cu care a crescut.

„Am crescut cu războiul bunicii în casă, pe care nu îl înțelegeam atunci. Însă eram fascinat de procesul în sine și de carpetele simple pe care aceasta le făcea.“

Acum câțiva ani, bunica sa i-a făcut cadou o parte din covoarele pe care le făcuse în tinerețe și, în acel moment, crede el, s-a declanșat dorința de a duce mai departe acest minunat obicei străvechi.

Ca și în pictura sau ceramica pe care le realizează, inspirația principală provine din natură. „Peisajele din Transilvania sau naturile statice sunt o inspirație infinită.“ Colecția la care lucrează acum este abordată într-o notă mai experimentală. Motivele naturii sau ale corpului uman se regăsesc din nou, însă sub o formă mai abstractizată.

„Am încercat să îmi concentrez atenția mai mult pe formă decât pe culoare.“ La fel ca în colecția precedentă, fiecare covor este realizat manual, din lână colectată local, într-un atelier din Oltenia, printr-o tehnică străveche numită „scoarță“, inclusă în Patrimoniul UNESCO, explică el.

Alina Mitrică spune și ea că mai sunt câteva mici ateliere și mai sunt și femei care țes, dar dacă nu facem nimic să le încurajăm, e posibil să fie ultima generație și să nu mai aibă cui să transmită meșteșugul.

„Iar cea mai bună încurajare este să le cumpărăm produsele, să le prețuim și să le integrăm în casa noastră.“ Să realizezi o astfel de piesă poate dura de la câteva zile la câteva luni, în funcție de modalitatea de lucru, de cât de complex este modelul, de numărul de culori folosite și, desigur, de mărime. Prețul e influențat cam de aceiași factori, dar și de vechimea unui covor.

Practic, cu cât este mai vechi, cu atât este mai scump, fiind foarte greu de găsit piese cu istorie, în stare bună.

„Nu sunt și nici nu ar trebui să fie ieftine, nu sunt produse de serie, ci unele lucrate manual, foarte complexe.“ Pentru cele de dimensiuni medii, prețul pleacă de la 190 de euro și poate ajunge la 700-800 de euro. Cele de dimensiuni mari sau cele foarte vechi pot ajunge la câteva mii de euro.

Tot pe produse realizate manual au mizat și fondatorii Atelier Kairos. Ei spun că nu au pornit la drum cu ideea de a crea un business cu covoare, ci mai degrabă au răspuns unei provocări de a crea un prototip de covor pentru un proiect, iar apoi lucrurile au evoluat în această direcție.

„Totodată, am identificat o ofertă limitată pe piața românească în ceea ce privește covoarele de calitate, varietatea de culori și designul în raport cu ceea ce există pe piețele din Vest, unde am vizitat târguri de design, mobilier și decorațiuni.“

Astfel, cu temele făcute, cei doi antreprenori au ajuns la Kathmandu, Nepal, în căutarea unui producător de profil, această țară fiind una dintre cele mai apreciate la nivel mondial pentru producția de covoare țesute manual.

Au urmat interacțiuni cu producători, specialiști, designeri, iar apoi, când primul prototip a fost gata, s-a conturat și ideea businessului Atelier Kairos. Colecția existentă cuprinde trei modele – Aventurine, Carousel și Wabi Sabi și a fost gândită astfel încât covorul să fie obiectul central de decor în cadrul unei amenajări.

Covorul Aventurine este inspirat de piatra cu același nume, numită și „piatra dezvoltării personale“ și se caracterizează prin linii fluide, organice, unde nuanțele diferite de culoare oferă un plus de profunzime designului, iar accentele de mătase adaugă un luciu deosebit în bătaia luminii. Designul Carousel, pe de altă parte, este pus în evidență prin alăturarea de materiale diferite precum mătasea, lâna și cânepa, și prin înălțimi diferite ce adaugă o notă de dinamism în cadrul compoziției. Wabi Sabi este despre „frumusețea imperfecțiunii“.

„Pe lângă colecțiile cu design propriu, invităm arhitecți și designeri să creeze modele adaptate unui proiect unic pe care îl realizează sau în cadrul colecțiilor Atelier Kairos.“

Sfârșitul lunii octombrie aduce lansarea unei noi colecții Atelier Kairos cu un design semnat de arhitectul Bogdan Ciocodeică.

„Covorul trebuie să relaționeze cu mobilierul și cu spațiul interior în baza unor principii de design interior care au la bază proporțiile și scara lucrurilor, un echilibru cromatic, formă și funcționalitate.“

În funcție de rezultatul și caracterul dorit al amenajării spațiului, covorul se poate integra discret sau poate fi văzut ca un obiect accent prin culoarea sau forma sa, adaugă Horia Bercă și Sorin Urziceanu.

„Dacă vorbim de modele mai complexe cromatic, cum sunt cele din colecția mea, întotdeauna am sugerat ca celelalte elemente care completează spațiul să fie în culori neutre și texturi naturale. Cred că rolul unui spațiu este să te relaxeze vizual și să fie primitor, nu să-ți forțezi creativitatea și imaginația“, explică și Cosmin Florea, creatorul Cosmiq.

Există tendințe când vine vorba de covoare?

Fondatorii Atelier Kairos spun că tendințele apar și dispar în funcție de ceea ce se întâmplă în lume la momentul respectiv. Totuși, calitatea unui covor țesut manual este aceea de a transcende tendințele prin durabilitate și rezistență.

Se poate observa o întoarcere către natural, către suprafețe care oferă o experiență tactilă, care își fac simțită prezența prin textură, cu geometrii simple, organice. De asemenea, se pune preț din ce în ce mai mare pe piese custom made în amenajările de interior, pe unicitate și personalizare.

„Materialele naturale și un proces sustenabil de execuție reprezintă criterii diferențiatoare în alegerea obiectelor de mobilier și decorațiuni.“

Fiecare model din colecția Atelier Kairos este realizat exclusiv pe comandă și poate fi personalizat în materie de culori, dimensiuni și materiale, prin participarea activă a clientului în acest proces. Clienții caută materiale naturale, iar tonurile care atrag variază de la cele naturale, neutre până la accentele de culoare, îndrăznețe și jucăușe.

„Lumea este mult mai atentă la ceea ce consumă sau cumpără, se pune preț mai mare pe calitatea produselor, ca acestea să fie durabile și, dacă se poate, chiar să țină o viață. Este un trend către un stil de viață mai sustenabil și mai sănătos.“ Covoarele care poartă acest brand sunt realizat din materiale exclusiv naturale – lână tibetană, mătase pură chinezească și cânepă. Spălarea lor se face cu apă captată din izvoare naturale cu facilități de filtrare și reciclare a apei, cu impact redus asupra comunității sau a grădinilor acestora. Țeserea și finisarea se fac manual cu foarfece și instrumente mecanice care nu folosesc electricitatea, spun antreprenorii.

„Urmărim crearea de modele distincte și cu identitate proprie care să aibă și să spună fiecare o poveste, fără a limita colecția la o tematică predefinită.“

Alina Mitrică, de la Made With Love Romania, spune totodată că românii au început să caute tot mai mult produse locale, creionate de artizani autohtoni.

„Nu știu dacă soluția pe termen lung este ca un consumator să aleagă un produs doar pentru că este local, ci și pentru ceea ce reprezintă de fapt, pentru calitatea și valoarea sa.“

Ține și de producători, să reușească să ofere consumatorilor autohtoni produse adaptate pieței actuale sau să reușească să le reintegreze pe cele tradiționale. „Este un drum lung, însă cred că suntem pe calea cea bună.“

Foto: Cosmiq

Foto: Made With Love Romania

Cultură