Pensia privata: depui acum, castigi cand ai nevoie

Pentru un roman care castiga acum salariul mediu brut pe economie, pensia privata viagera din sistemul obligatoriu (pilonul II) ar putea fi intre 127 si 232 de euro, in functie de randamentul obtinut de fonduri, dar si de sexul participantului. Pensiile private vor fi cu siguranta mai mari pentru cei cu salarii mai mari – cat primesti la pensie depinde de cat depui in perioada activa – acesta fiind de altfel si principiul de la baza acestui sistem.
Statisticile arata ca, in medie, femeile vor avea pensii private mai mici decat barbatii, in primul rand pentru ca au salarii mai mici decat acestia si in al doilea rand pentru ca traiesc mai mult.
Un barbat de 30 de ani care castiga salariul mediu brut pe economie ar putea avea o pensie privata obligatorie (viagera) de 155 de euro sau de 232 de euro daca fondul in care a economisit a avut un randament mediu anual de 5% sau 7%. In acelasi timp, o femeie de 30 de ani, tot cu salariul mediu, va avea o pensie privata din sistemul obligatoriu de 127 sau 190 de euro, in functie de randamentul anual al fondului.
Aceste simulari iau in calcul o varsta de plecare de 30 de ani si o varsta de pensionare de 65 de ani, conform legii. Pentru perioada de incasare a pensiei, simularile iau in considerare o crestere usoara a sperantei de viata, de la 77,6 ani pentru barbati si 80,4 ani pentru femei (in prezent) la 82,3 ani pentru barbati si 84,8 ani pentru femei (peste 35 de ani).
De ce sunt pensiile femeilor mai mici decat cele ale barbatilor? Pentru ca femeile traiesc, in medie, mai mult decat barbatii. Ca urmare, desi ar contribui sume egale din venituri egale, timp 35 de ani, un barbat si o femeie ar avea pensii private diferite, pentru ca plata pensiei ia in calcul perioada ramasa statistic pana la decesul participantului. Pensia privata primita dupa economisirea in pilonul II o completeaza, fara sa o inlocuiasca, pe cea de stat.
Pensiile private ar putea fi insa mult mai mari, pentru ca simularile iau in calcul un salariu brut fix pe toata perioada celor 35 de ani de economisire.
Anul viitor, salariul mediu brut pe economie este estimat la 472 de euro, din care 2% vor merge in primul an in fondurile de pensii private. Contributia procentuala creste cu 0,5 puncte procentuale pe an, pana la 6% din salariul brut in 2016, cand ramane la acest nivel. De asemenea, simularile iau in calcul un curs mediu leu/euro constant, la un nivel asemanator cu cel din prezent.
Dar daca cei doi participanti lucreaza la stat sau la privat? Cum le va diferi pensia privata in acest caz? Conform unor estimari, salariul mediu brut in companiile cu capital majoritar de stat ar putea fi anul viitor de 628 de euro, fata de cel din companiile majoritar private, de 429 de euro. In timp ce statul recunoaste ca salariu intregul venit al angajatilor sai, companiile private tind sa eludeze plata impozitelor sau taxelor, folosind diverse metode (persoane fizice autorizate, microintreprinderi, drepturi de autor).
Ca urmare, salariile declarate de companiile private sunt mai mici decat cele platite de stat pentru propriii angajati. Insa un salariu mai mic inseama si contributii mai mici, adica o pensie privata mai mica. De exemplu, daca barbatul din exemplul anterior ar lucra in mediu privat, pensia sa privata ar fi de 141 de euro, fata de 207 euro, cat ar putea obtine daca ar lucra la stat, pe un randament mediu anual de 5%.
In cazul femeilor, diferenta este asemanatoare: o femeie de 30 de ani care lucreaza la privat va avea o pensie privata de 116 euro, fata de 169 de euro in cazul angajarii la stat (tot in conditii de randament de 5% pe an).
Conform legii, companiile de administrare a pensiilor private obligatorii nu au voie sa prezinte participantilor asemenea estimari de randament sau de obtinere a unei pensii private, in functie de venitul actual. Insa cati clienti vor recurge la aceasta metoda de economisire, a pensiilor private obligatorii? Estimarile de pe piata oscileaza intre 2,5 si 4 milioane de clienti, media cel mai des intalnita pe piata fiind de 3 milioane de participanti.
Numarul clientilor va influenta decisiv ritmul de acumulare a contributiilor si implicit performanta de la start a acestor fonduri, spun companiile de administrare.
Administratorii si-au majorat in ultima perioada estimarile privind numarul de clienti ce vor fi atrasi, bazandu-si optimismul pe ritmul peste asteptari al vanzarilor. Una dintre companiile de administrare de pe piata estimeaza chiar ca numarul total de participanti s-ar putea apropia de 4 milioane.
Conform datelor existente la Casa Nationala de Pensii si Asigurari Sociale (CNPAS), piata totala teoretica in acest moment este de 4,2 milioane de persoane eligibile, care au sub 45 de ani si platesc contributii sociale de pensii (fie ca angajatorii le platesc aceste contributii, fie ca si le platesc chiar ei, in baza unor contracte individuale).
Cele mai pesimiste asteptari privind numarul de clienti la fondurile pensiilor obligatorii le are chiar Ministerul Finantelor, care a fundamentat bugetul pe 2008 al Romaniei luand in calcul un numar de participanti de 2,3 milioane, mai mic chiar si decat al celor mai conservatori administratori de pensii private obligatorii. Conform unei analize pe baza datelor furnizate de Comisia Nationala de Prognoza si a estimarilor companiilor de administrare, contributiile ce vor fi virate anul viitor catre fondurile private de pensii vor fi intre 181 si 401 milioane de euro, in functie de numarul de participanti si lungimea perioadei de colectare. Acesta este de fapt si impactul bugetar al reformei, pentru primul an, pentru ca banii vor fi practic mutati din bugetul public de pensii catre administrare privata.
Intr-un scenariu pesimist, adica 2,5 milioane de participanti si o perioada de colectare de numai sapte luni, fondurile ar putea aduna doar 181 mil. euro din contributii. La polul opus, un scenariu optimist ia in calcul 4 milioane de participanti si un start al colectarii inca din luna martie, adica 10 luni de contributii, situatie in care sumele virate catre fonduri ar putea ajunge la 401 mil. euro.
Un scenariu moderat arata contributii de 291 mil. euro. De altfel, reprezentanti ai Ministerului de Finante au afirmat ca un impact bugetar intre 250 si 300 de milioane de euro este cel mai probabil dintre toate scenariile vehiculate pe piata.