Pe firul luxului: Cum se obține cel mai exclusivist material, supranumit și Firul lui Dumnezeu, și cum se transformă în costume pentru elitele lumii

Articol cu conținut publicitar.

Loro Piana, una dintre cele mai renumite case din domeniul țesăturilor de lux, consolidează parteneriatul cu Viggo, producător de costume și haine made to measure pentru bărbați, dar și furnizor de colecții masculine ready to wear, prin lansarea în exclusivitate a colecției de materiale Zenit.

De data aceasta însă, alături de Viggo și Loro Piana, partener al brandului local încă de la lansarea acestuia, este și Jonathan Clay, creator rafinat de costume high-end. Misiunea celor trei? Elevarea modei din sfera de tendință trecătoare în cea de moștenire prin crearea unor costume cu proprietăți de investiție durabilă.

„Zenit este, poate, una dintre cele mai importante colecții produse de noi“, spune Vittorio Osella, director și brand ambassador al Loro Piana, aflat în București pentru semnarea parteneriatului în excluvitate cu Viggo pentru noua colecție de țesături.

Linia Zenit este un mix care include fire de vicunia, cașmir sau lână de cea mai bună calitate. Vicunia este o mică specie din familia Camelidae care trăiește în zonele înalte ale Anzilor, din America de Sud. Animal venerat de incași, vicunia a fost aproape de dispariție, superba sa lână, supradenumită și Firul lui Dumnezeu, devenind principala amenințare pentru frumoasa creatură.

„În ciuda tuturor eforturilor, vânarea ilegală de vicunia a continuat la rate alarmante, astfel că în anii 1960 nu mai existau decât 5.000 de astfel de exemplare în lume“, spun reprezentanții Loro Piana.

La mijlocul secolului XX însă, implicarea Loro Piana, alături de autoritățile peruviene, aveau să schimbe soarta acestui animal unic, astfel că în 1994, după eforturi considerabile orientate spre protejarea speciei, casa italiană a obținut drepturi exclusive pentru a reintroduce comercial această lână pe piață.

„În 2008 a fost înființată prima rezervație privată din Peru, Rezervația Dr. Franco Loro Piana, și în cinci ani numărul animalelor s-a dublat.“ Astfel, numărul de vicunia a ajuns azi la circa 500.000 de exemplare. „La capătul firului, sunt comunități întregi care prosperă datorită creșterii în mod sustenabil a vicunia.“

Caracterul exclusivist al lânii de vicunia, purtată pe vremuri doar de regalitate, vine din diametrul extrem de mic al firului, dublat de o finețe inegalabilă. Mai mult, animalele nu se tund decât o dată la doi ani, fiecare adult putând să producă circa 250 de grame de lână, care odată prelucrate se topesc în 120-150 de grame splendoare aurie.

„La nivelul întregului grup Loro Piana, producem anual circa 4,5 milioane de metri de țesătură, din care numai 15.000-20.000 de metri sunt din vicunia. Pentru un costum sunt necesari circa 3 metri de material“, spune Vittorio Osella.

Mai departe, lâna din colecția Zenit vine de la oile din Australia sau Noua Zeelandă, cașmirul din Mongolia, vicunia din Peru, Argetina și Chile și mohairul din Africa de Sud.

„Lucrăm zilnic cu fermierii, dar apoi rezultatul ajunge în laborator. De exemplu, în Ulan Bator (Mongolia) avem un astfel de laborator în care examinăm fiecare fir. Yakul (o specie de vite caracterizate printr-o lână foarte lungă) produce o lână aproape la fel ca și cașmirul, diferențele fiind vizibile doar la microscop“, spune reprezentantul Loro Piana.

Potrivit acestuia, tot în laborator sunt examinați mai mulți factori care pot afecta calitatea firelor, unul dintre aceștia fiind chiar schimbările de mediu.

„Din laboratorul din Ulan Bator, firele ajung în Italia, unde sunt retestate.“

Cu o astfel de chimie a luxului, cel care manevrează materialele trebuie să aibă o precizie chirurgicală.

„Pentru extindere, alegem cei mai buni parteneri din fiecare țară, iar în cazul României acesta a fost Viggo, companie cu care deja avem o relație de ani de zile“, explică reprezentantul Loro Piana.

Mai departe, Viggo a mai adus un membru în acest parteneriat, pe britanicul Jonathan Clay, unul dintre cei mai cunoscuți creatori de costume, crescut în regulile costumelor britanice de lux, dar care deține la rândul său un atelier în Italia. Acolo, 25 de croitori-chirurgi preiau țăsăturile Loro Piana și creează costumele de nișă pentru clientul Viggo.

„Nimic nu mă mai surprinde în materie de solicitări“, spune zâmbind britanicul. „Am avut solicitări să fac constume antiglonț din kevlar (material care este de cinci ori mai rezistent decât oțelul) și am fost croitorul personal al multor designeri. Obiectivul meu este să-i introduc pe cât mai mulți clienți Viggo în ceea ce fac eu“, spune Clay.

Britanicul este unul dintre cei mai vocali susținători ai reintroducerii sistemului de clasificare numerică în industria modei masculine, acesta presupunând o încadrare a costumelor pe o scară de la 1 la 6 în funcție de manualitatea procesului de producție.

Spre exemplu, un costum din categoria 6 este croit manual în întregime, de la cusătura de rever până la căptușeala cusută la răscroiala mânecii. Această manualitate în procesul de realizare a unui costum se traduce în sustenabilitatea produsului final, piesele rezultate în urma acestei meticulozități artistice devenind, dincolo de obiecte vestimentare de înaltă clasă, investiții durabile.

„Dacă un lucru poate fi dat mai departe, atunci acel lucru devine sustenabil. De exemplu, coasem găurile pentru nasturi cu mătase. De ce? Acesta este cel mai rezistent fir și astfel acest detaliu devine un indiciu al sustenabilității unui costum de lux“, dă Clay un exemplu.

În cazul unui costum din categoria 5, de exemplu, căptușeala este tivită la mașină. În categoria 1 însă, sunt costumele realizate prin termocolare.

„Sfatul meu este să încerci să porți ceva nou, dar făcut după tehnici tradiționale. Vrem ca sistemul de catalogare să fie recunoscut și în România“, mai spune Clay.

Rezultă astfel o construcție cu totul specială.

„Noi avem țesătura, iar Jonathan Clay realizează costumul alături de echipa sa de 25 de oameni care lucrează manual. Costumele încep undeva la 3.000 de euro și pot ajunge până la 30.000 de euro“, explică, la rândul său, Ionuț Marin, fondatorul casei Viggo.

Potrivit acestuia, circa 98% din costumele vândute în România sunt făcute pe tehnica termocolării, lucru care din start exclude noțiunea de sustenabilitate din ecuația costumului.

„Toate sunt legate între ele. Tehnicile folosite pentru realizarea unui costum de lux urmează o cale naturală a lucrurilor. Noi trebuie să schimbăm direcția pieței și să mergem pe această cale naturală, sustenabilă. Costumele pe care noi le vom realiza vor fi de nivel 5 și 6. Acum, doar 2% din piața locală a costumelor se încadrează în categoria 4, restul de 98% fiind costume realizate prin termocolare“, subliniază Ionuț Marin.

Momentul acestui parteneriat nu este întâmplător. Industria modei a trecut printr-una dintre cele mai radicale transformări în ultimii doi ani. Concentrarea aproape obsesivă pe fast-fashion, supremația designului în fața calității încep să se clatine după o perioadă în care consumatorul în sine a trecut printr-o etapă transformațională.

La fel ca în arhitectură, moda trebuie să devină un teritoriu de exprimare a personalității, de certitudine. Purtătorul și generatorul de mesaj este clientul, nu designul impus.

„Lansarea colecției vine într-un moment în care toți simțim că ieșim din atmosfera ultimilor doi ani. Tocmai de aceea timingul nu este o coincidență. Vrem să ieșim din această perioadă cu cel mai bun material pe care natura ni-l poate oferi. Noi nu vânăm tendințe, suntem conservatori și știm că eleganța nu aceptă compromisuri. De aceea, calitatea firului este un rezultat al calității producției și al standardelor din zona de manufactură“, spune Vittorio Osella.

Înțelegerea procesului de fabricație a tuturor firelor ocrotite de Loro Piana este un element cheie în perceperea viitoarelor achiziții de articole vestimentare ca pe niște investiții.

„Timp de doi ani, viața costumului parcă s-a oprit. Oamenii au rămas în casă, în trening. Dar acum vedem că oamenii își doresc din tot sufletul să cumpere, să uite parcă de acești ani. E, într-un fel, genul de reacție pe care îl vezi după război. Oamenii sunt dispuși să-și schimbe garderoba, dar acum nu mai vor uniforme fast-fashion, vor lucruri personale, care să vorbească despre ei“, mai spune reprezentantul Loro Piana.

Astfel, la finalul acestor doi ani, achizițiile s-au mutat din zona de design spre cea de calitate.

„Bunicul meu, de exemplu, lua foarte rar cadouri, iar atunci când lua, spunea mereu că nu sunt daruri, ci investiții. Așa cum zicea și domnul Sergio Loro Piana, noi facem ceva ce poate fi lăsat moștenire. De aceea suntem aici“, a conchis Vittorio Osella, reprezentantul Loro Piana.

Stil de viață