O lume la picioarele tale sau care este călătoria incredibilă a covorului de la piesă centrală a vieții domestice la obiect de design? Galerie FOTO
Dintre toate piesele de design, covorul are o personalitate aparte prin statutul de companion al omului în evoluția sa. De la obiect central al vieții domestice, cu rol de izolare termică și de protecție, până la piesă de artă, suport de identitate culturală și simbolism, covorul a trecut prin toate aceste etape și a devenit mai special cu fiecare tranziție reușită.
Dintre toate piesele de design, covorul are o personalitate aparte prin statutul de companion al omului în evoluția sa. De la obiect central al vieții domestice, cu rol de izolare termică și de protecție, până la piesă de artă, suport de identitate culturală și simbolism, covorul a trecut prin toate aceste etape și a devenit mai special cu fiecare tranziție reușită.
„Covorul este una dintre cele mai vechi forme de expresie ale omului – un obiect născut din nevoia de confort, dar încărcat de simboluri culturale. Primele covoare despre care există dovezi arheologice și istorice datează de peste 2.500 de ani, provenind din spațiul Orientului Mijlociu și al Asiei Centrale. Acestea erau țesute manual din lână, iar pe măsură ce oamenii au început să se așeze și să dezvolte gospodării, covorul a devenit un element central al vieții domestice, oferind izolare termică, protecție și culoare“, spun reprezentanții Atelier Kairos, proiect contemporan de design în domeniul covoarelor, fondat de Horia Bercă și Sorin Urziceanu.
Ideea de călătorie este aproape țesută în fibra fiecărui covor, iar răspândirea sa globală a urmat rutele comerciale istorice.
„Drumul Mătăsii a fost esențial în propagarea meșteșugului între Persia, Anatolia, Caucaz, Balcani și, ulterior, Europa Occidentală. De-a lungul timpului, covorul a trecut din zona strict funcțională în cea decorativă și apoi artistică, devenind un suport de identitate culturală și simbolism“, mai spun fondatorii Atelier Kairos.
Covorul, odată cu creșterea gradului de complexitate în realizarea lui, a devenit, în mod evident, și simbol al statului social.
„Cu timpul, când tehnica de realizare s-a perfecționat și modelele au devenit mai elaborate, aceste piese au căpătat și valențe decorative și, totodată, au devenit un simbol al statutului social. Aceste caracteristici s-au păstrat până în secolele trecute, când, datorită industrializării, covoarele au ajuns obiecte obișnuite în casele oamenilor. Cu toate acestea, cele din materiale naturale, în special cele lucrate manual, își păstrează valoarea ridicată și rolul de obiect cu înalte calități decorative“, explică Alina Mitrică, fondatoarea Made With Love România, platformă online care identifică, restaurează și vinde covoare tradiționale românești.
„Noi recuperăm și recondiționăm covoare vechi românești“, spune ea.
Majoritatea sunt din lână, unele dintre ele, cele foarte vechi, pe urzeală tot de lână sau din cânepă, în timp ce acelea realizate începând cu jumătatea secolului trecut sunt pe urzeală de bumbac.
„Lâna este un material natural extrem de durabil, elastic și rezistent la uzură, murdărie și foc, astfel încât covoarele din lână își păstrează forma, culoarea și frumusețea timp de zeci de ani, fiind transmise din generație în generație. Avem în colecție și unele care depășesc 100 de ani, fiind în stare excelentă, ceea ce demonstrează atributele acestui material“, mai spune Alina Mitrică.
Intersecția dintre meșteșug și inserția atentă de contemporaneitate elevează covorul la nivelul de obiect de design, un manifest tactil și vizual, spun oficialii Atelier Kairos. De altfel, nu este deloc neobișnuit ca astfel de piese să părăsească podelele, de exemplu, și să fie expuse pe pereți, ca niște tablouri.
„În momentul în care intervin intenția artistică, conceptul și designul de autor, alături de meșteșugul artizanilor perfecționat de-a lungul secolelor, covorul depășește rolul de obiect utilitar și devine un obiect de design – un manifest vizual și tactil. În cadrul Atelier Kairos privim covorul ca pe o punte de legătură între meșteșug și artă contemporană.“
Din această perspectivă, covorul poate fi expus și pe perete, asemenea unui tablou textil, pentru a valorifica textura, adâncimea și gestul manual din spatele fiecărei lucrări, adaugă reprezentanții Kairos.
„De asemenea credem că evoluția covorului ca obiect de design merge și spre reîntoarcerea la materiale naturale și tehnici manuale, într-un context dominat de producție în masă.“
Atelier Kairos își lucrează piesele în materiale naturale: lână, mătase naturală sau cânepă.
„Materialul principal folosit în realizarea covoarelor Atelier Kairos este lâna tibetană, provenită de la oi crescute în Podișul Tibet, la altitudini de peste 4.000 de metri, fapt ce îi conferă rezistență, durabilitate și o textură moale, care răspunde celor mai exigente cerințe estetice și tactile.“ Inserțiile de mătase naturală sau cânepă adaugă un contrast subtil de luciu și densitate, transformând fiecare piesă într-o experiență senzorială unică.
Toate covoarele Atelier Kairos sunt țesute manual în tehnica hand-knotted, cu densități variabile menite să creeze relief și profunzime.
„Procesul de creație începe mereu de la o idee – o poveste culturală, un simbol, o emoție vizuală, transpusă în desen prin colaborări cu designeri, arhitecți sau artiști. Rezultatul este un dialog între design și meșteșug, o piesă atemporală în care imperfecțiunea lucrului manual devine parte din frumusețea și autenticitatea obiectului.“
În cazul covoarelor recuperate de Alina Mitrică, modelele ascund geografii întregi. „În ceea ce privește modelele, acestea corespund zonei geografice din care provin și perioadei când au fost realizate. Avem covoare cu model simplu, în două culori sau uni, care se potrivesc unui decor minimalist sau clasic, dar și unele cu model elaborat, floral sau geometric, cu peste 20-30 de culori diferite și o multitudine de elemente.“
Acestea din urmă sunt obiecte cu ridicat caracter decorativ, reprezentând, de cele mai multe ori, elementul central al unei case, spune fondatoarea Made With Love România.
Ca tendință, revenirea la naturalețe este una dintre cele mai puternice mișcări remarcate în ultima perioadă după ani de industrializare masivă.
„Am observat în preferințele clienților o dorință de autenticitate, naturalețe și conexiune emoțională cu obiectele din jur. Putem vorbi așadar de câteva direcții clare: revenirea la naturalețe – lână nepigmentată, tonuri pământii, texturi brute, forme organice și neregulate, care se desprind de geometria tradițională a covorului dreptunghiular -, accente artistice – covoare care spun o poveste, inspirate din artă, mitologie sau cultură locală – și, nu în ultimul rând, sustenabilitate. Clienții devin tot mai conștienți de proveniența materialelor și de etica din spatele procesului de producție“, spun fondatorii Atelier Kairos.
Dar revenirea aceasta la „inocență“ nu este scutită de provocări, atrage atenția fondatoarea Made With Love România, pentru că anii sălbatici de industrializare aproape au rupt firele cu modul autentic de a face lucrurile.
„Tot ca tendință, de astă dată nu cu conotație pozitivă, amintesc de numărul tot mai mic de covoare lucrate manual, deoarece sunt din ce în ce mai puțin artizani și ateliere care să ducă tradiția țesutului mai departe.“
Conștientizarea faptului că acest meșteșug e pe cale de dispariție la noi în tară este foarte importantă, nu doar din punct de vedere practic, ci și cultural – țeserea covoarelor fiind o îndeletnicire tradițională străveche pe teritoriul României, spune Alina Mitrică.
Dar, din fericire, distanța se poate recupera, fie prin eforturile unor artizani contemporani, așa cum este cazul Atelier Kairos, fie prin activitatea aproape arheologică, de identificare și recuperare, pe care o depun antreprenori precum Andreea Mitrică.
Firele rezistă și, încet-încet, creează alte fire și povești despre oameni și covoarele lor.
Horia Bercă și Sorin Urziceanu, fondatorii Atelier Kairos, proiect contemporan de design în domeniul covoarelor: „Am observat în preferințele clienților o dorință de autenticitate, naturalețe și conexiune emoțională cu obiectele din jur. Putem vorbi așadar de câteva direcții clare: revenirea la naturalețe – lână nepigmentată, tonuri pământii, texturi brute, forme organice și neregulate, care se desprind de geometria tradițională a covorului dreptunghiular –, accente artistice – covoare care spun o poveste, inspirate din artă, mitologie sau cultură locală – și, nu în ultimul rând, sustenabilitate.
Alina Mitrică, fondatoarea Made With Love România: „Lâna este un material natural extrem de durabil, elastic și rezistent la uzură, murdărie și foc, astfel încât covoarele din lână își păstrează forma, culoarea și frumusețea timp de zeci de ani, fiind transmise din generație în generație. Avem în colecție și unele care depășesc 100 de ani, fiind în stare excelentă, ceea ce demonstrează atributele acestui material“.
Citește și în ediția tipărită nr. 184, Octombrie 2026 — gratuit pentru abonații ZF. Vezi ediția