Multiculturalism în familie. După Afaceri Premium a luat la întrebări trei familii „multinaționale” din business. Astăzi, familia Cadogan, a antreprenoarei din spatele Vivre: Am pus mereu în balanță „cum se face la noi” cu modelul irlandez, în special în creșterea și educația copiilor

S-au cunoscut în 2007 la o petrecere la care ea nu prea avusese chef să meargă, dar trebuia să participe din motive profesionale. A ajuns totuși, în grabă și cu gândul să stea puțin și să plece. El era acolo alături de câțiva prieteni și parteneri de afaceri. Au ajuns să facă cunoștință, iar ochii lui albaștri au fost slăbiciunea de care era nevoie pentru ca ea să nu plece atât de repede pe cât sperase. Este povestea Monicăi și a lui Oliver Cadogan. Ea este cunoscută în spațiul public în rolul de fondatoare a retailerului online de mobilă și decorațiuni Vivre. Acasă însă rolul ei este, printre altele, să stârnească arome îmbietoare de mâncare pentru cei patru copii.

„După acea seară, lucrurile au evoluat foarte repede între noi și în câteva luni ne-am mutat împreună. Cred că eram amândoi destul de maturi și ne doream un angajament într-o relație“, își amintește Monica Cadogan.

Soțul ei Oliver Cadogan este originar din Irlanda, o țară cu un popor expansiv și curios, după cum spune antreprenoarea. Așa că a învățat de la el să vadă mereu lucrurile din perspectivă internațională, să fie curajoasă și să încerce.

„Acesta este un lucru dificil atunci când vii dintr-o cultură cu principii precum «capul plecat, sabia nu-l taie» și cu atitudinea ciobanului mioritic față de moarte. Dacă era irlandez, ciobănașul pornea un război sau măcar o mișcare de rezistență și poetul scria Miorița războinică.“

Engleza este limba care le-a fost punte de legătură încă de când s-au cunoscut și de atunci este mijlocul prin care comunică cel mai des unul cu altul. În public însă se bazează pe română, o limbă pe care Oliver o stăpânește foarte bine, ținând cont că trăiește în România de mai bine de 15 ani. Acasă, mai ales de când au copiii, pentru că își doresc ca ei să învețe corect fiecare limbă, au stabilit o regulă: fiecare părinte vorbește cu ei în limba nativă. „Te iubesc!“ și „taci din gură!“ au fost primele cuvinte pe care fiecare dintre părinți le-a învățat în limba celuilalt.

„Limba nu mi-a ridicat probleme. În schimb, modul în care sunt văzuți românii în străinătate m-a supărat de multe ori. Mi s-a întâmplat des să menționez de unde vin și unde trăiesc, iar reacția străinilor să sune astfel: «Dar nu pari româncă!»“.

I-a întrebat de multe ori cum se așteaptă ei să fie românii și s-a lovit de percepțiile lor negative. Din fericire însă, cultura irlandeză este una foarte tolerantă, fără preconcepții, mai ales că irlandezii înșiși au fost discriminați multă vreme în contextul conflictului cu Marea Britanie, și cu valori similare cu cele din România, pentru familie, religie, respect.

Oliver a fost pentru Monica Cadogan jumătatea de care avea nevoie, într-un moment în care spune că se săturase de bărbații care nu voiau să-și ia angajamente. Oliver era altfel. Așa că, la un an de la întâlnirea lor, ea deja era însărcinată cu prima fetiță.

„Am avut norocul să putem comunica într-o limbă pe care eu o cunoșteam foarte bine, engleza, așa că dificultățile (de comunicare – n. red.) au fost mici. Totuși, s-a simțit în familia pe care am construit-o faptul că românii sunt destul de preocupați de tradiții. Am pus mereu în balanță «cum se face la noi» cu modelul irlandez, în special în creșterea și educația copiilor.“

Particula preferată a Monicăi Cadogan din cultura irlandeză este modul în care Oliver își exprimă afecțiunea: se scrie „Tá mo chroí istigh ionat“ și înseamnă „Your heart is very dear to mine“.

„Mi se pare fascinant că nu pune pe primul plan nici emițătorul (ca în cazul expresiei «I love you»), nici verbul (ca în cazul lui «Te iubesc»), ci se concentrează pe substantivul «inimă» și conexiunea dintre ele.“

Când călătoresc în Irlanda, cel mai des merg în Cork, orașul natal al lui Oliver, înconjurat de multă verdeață și plin de aer curat. Iar dacă ar fi să se gândească la un cântec cu specific irlandez pe care l-ar asculta la nesfârșit, ar alege „The Voyage“, de la Johnny Duhan.

Gastronomic vorbind, în casa familiei Cadogan miroase a mâncare de fiecare dată când copiii o cer, așa că fondatoarea Vivre gătește cât de des se poate. Cel mai frecvent, în stil italienesc. Dar există o rețetă favorită și de acasă de la Oliver, iar aceea este plăcinta ciobanului – un fel de musaca din piure de cartofi, carne și legume. Și acesta e cel mai ieftin bilet de călătorie către locurile lui natale.

Stil de viață