Jan Pricop: A descoperit piata de capital la chioscul de ziare

Lui Jan Pricop, director general adjunct al societatii de administrare KD Investments, ii place sa administreze bani, investitii mai exact, fonduri deschise de investitii pentru a fi si mai exact. KD Investments a fost in 2007 cel mai bun administrator de fonduri mutuale, cu fondul de actiuni KD Maximus.
A inceput ca agent de bursa in 1997, cand piata de capital isi redeschidea portile si asteparile erau mari, a continuat ca broker de asigurari cand Bursa a dezamagit intre 2001 si 2004, pentru a se ocupa in prezent de administrarea fondurilor de investitii.
Cu peste zece ani de experienta in piata de capital, din care jumatate i-a dedicat fondurilor mutuale, cariera lui Jan Pricop a inceput in momentul in care a cumparat de la chioscul de ziare un supliment legislativ cu piata de capital.
“In urma cu aproximativ 12 ani, am cumparat de la chioscul de ziare un supliment legislativ despre piata de capital. Citindu-l mi-am dat seama ca se poate castiga foarte bine din comisioanele de tranzactionare pe Bursa”, povesteste Jan Pricop, absolvent al sectiei de Statistica in cadrul Academiei de Studii Economice din Bucuresti.
Brosura cu legislatia pietei de capital a Tribunei Economice, pe care a dat 5.000 de lei vechi in 1996, o pastreaza si acum, ca pe un suvenir. Sunt momente si gesturi in viata aparent banale si simple, dar care, odata cu trecerea timpului, capata valoare si semnificatie. Daca pentru unii, tomurile groase de economie au fost cele care au conturat directia de dezvoltare in cariera, pentru Jan Pricop un supliment legislativ de mai putin de o suta de pagini a fost cel care i-a trezit pasiunea pentru piata de capital.
Cum nici nu i-a trecut prin minte sa se angajeze la Institutul National de Statistica, tinta predilecta de angajare a majoritatii absolventilor de Statistica, Pricop s-a inscris la cursurile de agent de bursa, de unde in 1997 a obtinut un atestat. Dupa care s-a angajat la societatea de valori mobiliare Romfin. A urmat ringul bursier si cuponiada.
“Am avut asteptari foarte mari legate de piata de capital. La inceput, volumul tranzactiilor era foarte mare, datorita cuponarilor care devenisera actionari la companiile privatizate”, isi aduce aminte Jan Pricop.
In primii ani de activitate a pietei de capital (1995-1997) numarul brokerilor a fost mare, ajungand pana la 7.300, justificat de entuziasmul si optimismul de inceput de drum. In prezent sunt insa mult mai putini brokeri in piata. In anii ’90, cea mai mare parte a activitatii unui agent presupunea preluarea ordinelor de vanzare a certificatelor de actionar primite in cadrul Programului de Privatizare in Masa (PPM).
Asemeni multora dintre brokerii de la mijlocul anilor ’90, Jan Pricop s-a refugiat in asigurari atunci cand Bursa a dezamagit in perioada anilor 2001-2004.
A lucrat la Societatea Romana de Brokeraj in Asigurari, pentru ca mai apoi sa colaboreze o perioada cu Omniasig. Schimbarea domeniului de activitate a fost motivata in principal de apatia existenta pe piata de capital si de lipsa de instrumente financiare, care veneau sa contrazica efervescenta anilor de inceput 1996-1999.
Revenirea pe piata de capital a avut loc in 2004, cand Jan Pricop s-a angajat la societatea slovena de administrare a investitiilor KD Investments, ocupand in prezent functia de director general adjunct. Primul contact cu fondurile de investitii a avut loc in anii studentiei prin 1995, cand a lucrat la SAFI Invest ca ofiter de creditare. Dupa un an de zile insa si-a pierdut locul de munca, in urma colapsului SAFI si a scandalului care a urmat.
Un prim contact destul de brutal cu fondurile de investitii, s-ar putea spune. Insa evenimentele nefericite din a doua jumatate a anilor ’90 care au zdruncinat industria fondurilor mutuale, nu l-au descurajat. Jan Pricop se vede peste zece ani tot printre fonduri de investitii.
“Sau poate chiar in administrarea fondurilor de pensii private”, adauga el, numind fondurile de investitii mai dinamice din perspectiva plasamentelor decat fondurile de pensii private.
Fondurile de investitii, mai putin expuse adrenalinei bursiere, ii par din anumite puncte de vedere mai interesante.
De rezultatele si performantele muncii tale se bucura mai multa lume, in comparatie cu un trader care este “executant de ordine venite din partea unui client”.
In plus, fondurile mutuale iti permit o analiza mult mai in profunzime a pietei de capital, putine fiind deciziile luate sub impulsul momentului.
Responsabilitatea e mult mai mare atunci cand administrezi fonduri de investitii, tinand cont de faptul ca unele fonduri numara si mii de investitori.
Atractia fata de administrarea de fonduri mutuale se explica prin potentialul ridicat de crestere pe care il are industria, dupa cum singur recunoaste.
Ca administrator de fonduri, il motiveaza reactia investitorilor si mai putin marcarea unui randament ridicat.
“Este foarte important sa primesti un feedback pozitiv din partea investitorilor ai caror bani ii administrezi. Pentru mine, ca administrator, mentinerea unui echilibru intre randament si gradul de risc al unui fond mutual conteaza foarte mult”, spune Pricop.
Pentru un absolvent de Statistica, care a picat examenul de admitere in cadrul Academiei Tehnice Militare, si cu cariera in piata de capital, conformismul nu spune prea multe.
“Am fost dintotdeauna pasionat de informatica si cred ca as fi profesat in acest domeniu daca nu as fi ales piata de capital”, marturiseste Pricop.
“As vrea sa am un copil”, raspunde prompt la intrebarea legata de “obiectivele personale” din urmatorii trei ani. Cat despre planul profesional, oscileaza intre un MBA si un CFA, diplome pe care vrea sa le obtina in tara.
Pentru cei care activeaza in domeniul administrarii de investitii, certificatul CFA (Chartered Financial Analyst) este un accesoriu mai mult decat necesar.
La cei 35 de ani ai sai, bucuresteanul din el iese la iveala cand vine vorba de pasiuni si timp liber. Excursiile pe Valea Prahovei ii incarca bateriile in week-end-urile pe care le petrece departe de Capitala natala. Dar si “acolo a inceput sa se aglomereze”, constata el cu tristete.
Ii place sa calatoreasca, dar nu doar in delegatii, marturisind ca a vazut Slovenia, tara de origine a grupului financiar in cadrul caruia activeaza. Si-ar dori sa vada vestigiile Greciei si ale Romei.
Merge la pescuit in Delta Dunarii atunci cand vrea sa se relaxeze si nu ezita sa isi puna rolele pentru o plimbare prin parc.
Tot pentru relaxare, asculta muzica, “din toate genurile, mai putin clasica,” dupa cum singur recunoaste. Concertul Placebo din vara anului 2006 l-a scos din casa alaturi de alti aproape 6.000 de spectatori, fani ai celebrei formatii britanice.