Irina Wagner, Wagner Arte, despre revenirea în prim-plan a porțelanului: „Există încă un segment de oameni care sunt dispuși să investească în această zonă pentru că apreciază arta și designul, o dată ca pe o investiție pe termen îndelungat și apoi ca valoare estetică“

„Am o pasiune pentru cești și le colecționez. Am cești vechi, din diverse colțuri ale lumii“, scria într-o postare pe rețelele sociale o antreprenoare. La scurtă vreme după, absolut întâmplător, am descoperit un magazin online de porțelanuri vintage. Apoi, la o căutare mai amănunțită, pentru a documenta acest trend, am aflat că dragostea pentru acest material fin supranumit în trecut aurul alb a renăscut, în special în mediul virtual și pe rețelele sociale, unde cești și farfurii stau lângă bibelouri, vaze și bijuterii din porțelan.

Pentru a înțelege dacă revenirea în prim-plan a porțelanului e mai degrabă o tendință recentă sau un fenomen mai vechi, am vorbit cu Irina Wagner, cea care alături de sora sa Ana a dezvoltat Wagner Arte Frumoase și Povești. Povestea acestui business lansat acum mai bine de 15 ani este scrisă și pictată pe porțelan, un material nobil pe care cele două surori au pariat mai presus de tendințe.

„Ar fi două abordări ale fenomenului. Una ține de perioada pre-pandemie (și această orientare către porțelan – n. red.) și face parte dintr-un proces normal de educație estetică și expunere către lucruri frumoase prin călătorii și experiențe.“ De aici și apetitul pentru frumos și obiecte de design, din acea nevoie de a ne satisface cât mai multe necesități de la vârful piramidei Maslow, nevoi superioare ce țin de spirit, spune Irina Wagner.

Apoi, vin abordarea și realitatea din timpul pandemiei, și anume întoarcerea oamenilor către casă. Prin simpla observație, ne dăm seama de ce fel de lucruri suntem înconjurați, ne dăm seama că frumosul contează și, petrecând mult timp în casă, ne face plăcere să avem un ambient plăcut și ritualuri însoțite de obiecte frumoase.

„Este vorba despre o întoarcere spre noi înșine și despre apreciere și investiție în stări de bine, într-o lume care parcă a luat-o anapoda în ultimul an.“

Această stare, spune cofondatoarea Wagner Arte, provoacă interesul pentru obiectele care pot fi transmise din generație în generație, duce la orientarea către lux și valori, către permanență.

„Există încă un segment de oameni care sunt dispuși să investească în această zonă pentru că apreciază arta și designul, o dată ca pe o investiție pe termen îndelungat și apoi ca valoare estetică.“

Această orientare către frumos, către interior și către lux este de fapt o tendință internațională, cu prelungiri și în România, spune Irina Wagner. Mai mult ca oricând, acasă, locul în care ne simțim în siguranță, contează.

„Observăm că și marile branduri care activează în fashion au deschis de anul trecut linii legate de casă și home design. Louis Vuiton, Hermès sau Versace colaborează cu designeri și intră în linii noi de business, lucru pe care, în mod natural, l-am făcut și noi.“ Wagner Arte Frumoase și Povești a dezvoltat o linie specială de obiecte de baie și produse cosmetice ambalate în recipiente de porțelan, a intrat în proiecte de design interior și amenajări, a promovat vânzările de obiecte de iluminat și mic mobilier cu porțelan încastrat. „Să te simți bine în spațiul tău înseamnă că ești bine și în interiorul tău și invers.“

Povestea Wagner Arte începe să se scrie în 2005, după cum povestește Irina. Atunci, brandul ce poartă numele de familie al celor două surori a prins contur.

„Iar Ana Wagner, încă de pe băncile facultății, a lucrat în acest meșteșug, ducându-l la perfecțiune.“ Ana este artistul, iar Irina este cea care se ocupă de managementul afacerii.

„Am început în 2005 cu un magazin în bulevardul Carol, un spațiu ce reprezenta un hub al artelor decorative și nu numai, un magazin pentru arta ceaiului și a cafelei.“ A fost o perioadă boemă în care magazinul găzduia multe arte și creațiile mai multor artiști. Între timp însă a intervenit și pragmatismul, rigoarea și planificarea afacerii. „Ceea ce a rămas neatins însă au fost și sunt libertatea de a visa și creativitatea. Tot atunci am îndrăznit să trecem de la decorarea porțelanului art de la table la crearea unor obiecte sofisticate care au porțelanul în centrul lor: bijuterii spectaculoase, mobilier, obiecte de iluminat, decor pentru baie.“

Marele pas, cele două surori l-au făcut în 2009, când au mizat puternic pe lansarea bijuteriilor din porțelan, domeniu în care Ana Wagner a dat frâu liber imaginației și creativității sale, aducând pe piață serii întregi de piese ce pot fi lăsate moștenire din generație în generație. Bijuteriile sunt realizate din porțelan, îmbinat armonios cu pietre și metale prețioase sau cu perle.

„Afacerea noastră s-a născut din pasiunea pentru arte și în special pentru arta porțelanului și din spiritul de echipă al nostru. Împrumutăm businessului valori și un stil de viață proprii, ambalate în mult profesionalism și rigoarea unui meșteșug dus către perfecțiune.“

Irina spune că Wagner Arte este cunoscut pentru că a reușit să îmbine armonios tradiția cu inovația, creativitatea și designul cu respectul pentru valori și familie.

„La noi totul se subordonează însă profesionalismului, aș spune chiar perfecționismului care o caracterizează pe Ana. Și asta e fundamental, pentru că prea adesea vedem astăzi în societate foarte mult diletantism bine ambalat în imagine.“

Calitatea unui obiect din porțelan este dată de mai multe elemente – materialul folosit, designul, decorul și originalitatea lui, tehnica decorării.

„În atelierul nostru, obiectele sunt ridicate la rang de artă prin faptul că Ana le creează, fiecare produs fiind unic. Wagner Arte a deschis un drum nou în arta porțelanului din România.“

Porțelanul are o istorie mare și tristă cumva în România. A fost o industrie extrem de prolifică ce a dat încet-încet faliment după anii ’90, spune Irina Wagner. Încă există două fabrici mari, iar acestea fac export în principal pentru marii retaileri, nedezvoltând însă obiecte de mare finețe sau de lux, adaugă ea. Spre exemplu, fabrica Apulum din Alba Iulia este unul dintre furnizorii gigantului Ikea.

România avea o tradiție a porțelanului înainte de cel de-al Doilea Război Mondial, însă a urmat comunismul și în acea eră bibelourile erau așezate pe macrameurile părinților și bunicilor sau stăteau în vitrine bine închise.

„Sunt obiecte pe care poate astăzi unii dintre noi le privesc cu nostalgie sau umor pentru că le amintesc de copilărie. Dar drumul de la acele obiecte ale perioadei comuniste la arta porțelanului românesc de astăzi a fost parcurs de brandul nostru ca avangardă.“

Porțelanul, spune Irina Wagner, este un material nobil, denumit în Evul Mediu aurul alb. Era cadoul favorit al regilor. Rețeta sa era ținută secretă, iar muncitorii din manufacturi erau proprietatea regelui, neputând să părăsească fabrica sau domeniul regal.

Porțelanul a fost inventat în China antică, în perioada dinastiei Tang. În Europa a fost reinventat în secolul al XVII-lea la Meissen, în Germania. „A tot călătorit din China spre Europa, însă niciodată nu s-a putut afla formula. Practic, germanii l-au reinventat după propria formulă.“

Porțelanul este obținut prin arderea la temperaturi înalte a unei paste compuse din cuarț, caolin și feldspat împreună cu adaosuri mai mici de alte componente. Iar formula exactă diferă de la fabrică la fabrică. Este un material dur, dar casant, care rezistă la temperaturi înalte și suportă decoruri diverse realizate manual sau industrial, însă toate acestea necesită ardere la 1.000 de grade. Și la decorare temperaturile diferă în funcție de culorile folosite și de tehnică, spune Irina Wagner.

„Obiectele din porțelan suportă decoruri de platină (argintiu) sau aur (auriu). În atelierul nostru fiecare obiect este înnobilat cu aur sau platină.“

Iar denumirea de porțelan vine de la o scoică ce în italiană se cheamă Porcellana, albă, frumoasă, transparentă. Cu cât e mai bun și mai fin un porțelan, cu atât e mai translucid și are o culoare albă sau alb-crem.

Tocmai datorită acestei transparențe, surorilor Wagner le-a venit ideea de a folosi piese de porțelan în obiectele de iluminat. „În timp ce verificam calitatea ceșcuțelor și a ceainicelor într-o lumină puternică, pentru a descoperi piesele cu fisuri și defecte, am observat că lumina trece prin acest material și dă o căldură aparte spațiului.“ Așa au apărut obiectele de iluminat și tablourile fotofore pe piață.

Iar planurile celor două surori nu s-au oprit aici. Ele au realizat local o serie de asocieri cu mari artiști în expoziții comune, având ca temă porțelanul. „Îl amintesc pe maestrul Ștefan Câlția cu care am avut patru asemenea colaborări.“ Totodată, Wagner Arte a ieșit pe piața internațională în expoziții de bijuterie (Inhorgenta – München, Pure – London) sau home design (Maison&Objet – Paris).

Mai mult, Ana Wagner a fost invitată de Vista Alegre, o fabrică portugheză cu tradiție încă din secolul al XVII-lea, să creeze câteva linii de obiecte.

„Iar recent, Fundația Michelangelo din Elveția a numit-o pe Ana unul dintre cei mai valoroși meșteșugari în arta porțelanului din Europa.“

Cultură