Ce se întâmplă când un patiser se întâlnește cu un artist: Ne plângem mereu că avem clienți needucați, dar poate este ceva în neregulă chiar cu noi. Prin astfel de proiecte, clienții se simt mai comod în prezența artei
Totul a pornit de la mesajul găsit pe colțul unui meniu din braseria Zexe. „Aici, orice suflet devine artist“ scrisese cineva, probabil după ce terminase o prăjitură bună în cofetăria pe care Ana Consulea, 28 de ani, a deschis-o în urmă cu doi ani și jumătate, în centrul Bucureștiului.
Totul a pornit de la mesajul găsit pe colțul unui meniu din braseria Zexe. „Aici, orice suflet devine artist“ scrisese cineva, probabil după ce terminase o prăjitură bună în cofetăria pe care Ana Consulea, 28 de ani, a deschis-o în urmă cu doi ani și jumătate, în centrul Bucureștiului. Pornind de la acest mesaj, Ana s-a gândit la o colaborare și a adus gastronomia la aceeași masă cu pictura, printr-un proiect realizat cu artista Maria Dermengiu. Dincolo de valoarea estetică, această colaborare mai are substrat, ca un tort sub a cărui glazură se ascund mai multe blaturi.
„Îmi doream ceva diferit pentru ambalaje, nu ceva doar frumos și atât. Voiam ceva care să arate personalitatea braseriei pentru că acesta chiar este un loc în care orice suflet devine un artist, toți suntem un fel de personaj aparte. De exemplu, o avem pe doamna prăjitură cu nucă. Nu îi știm numele, dar asta ia mereu.“ Îl mai au și pe Luca stafidă, un puști care mănâncă doar stafidele de pe biscuiți, motiv pentru care de fiecare dată cei din braserie adună stafidele și i le dau lui. „Oamenii vin la noi și pentru prăjituri, dar nu numai pentru acest lucru.“
Activă într-un domeniu foarte competitiv, Ana este conștientă că dincolo de produsul în sine, cel mai puternic factor de fidelizare, atenția la detalii devine extrem de importantă.
Deja sunt cunoscute colaborările dintre parfumieri și patiserii, de exemplu, dar proprietara Zexe Braserie spune că ideea cu ambalajele artistice a fost personală.
Odată identificată mica găselniță, Ana a început căutarea artistului potrivit și așa a ajuns la Maria Dermengiu, pictoriță și artist vizual care mai departe își imprimă propriile creații pe o linie de articole vestimentare feminine, dar și pe accesorii masculine.
„Nu a trebuit să îmi schimb stilul pentru a putea realiza acest proiect. Am văzut însă locul și așa am ajuns la florile fără un fundal. Pe lângă partea creativă însă, am înțeles partea practică a temei“, explică Maria Dermengiu.
Zexe este un brand cunoscut pe plan local pentru restaurantele în care este revizitată gastronomia boierească interbelică, logica din spatele afacerii nefiind reinventarea unor vechi rețete, ci transpunea lor în ziua de azi printr-o infuzie de ingrediente actuale. La fel stau lucrurile și la Zexe Braserie, iar noile ambalaje trebuie să zică aceeași poveste.
„Eu nu tratez prăjiturile dintr-o perspectivă învechită, ci mereu încerc să găsesc punți. Noi ne doream un ambalaj care se înscrie în arta contemporană, ne doream o poziționare în contextul urban.“ Estetica aceasta va fi implementată pe site, ambalaje, etichete, meniuri. Producția a fost foarte complicată pentru că hârtia este specială.
„Trebuie să aibă o folie care protejează prăjiturile de umiditate. Cred că domnul Alexandru, cel care s-a ocupat de producție de ambalaje, mă urăște“, zâmbește Ana pe sub bretonu-i care încet-încet devine un fel de brand personal.
Dorința de a aduce arta pe mesele braseriei mai are o justificare, de această dată foarte ancorată în economie.
„Suntem foarte atenți la detalii și este normal să fie așa, pentru că piața ne obligă. Se deschid trei restaurante pe zi, așa că este normal să ne întrebăm ce ne diferențiază. Iar noi ne-am gândit că vom surprinde cu acest lucru. Este foarte frumos să vezi personalizări pentru că este o declarație de iubire pentru clienții tăi.“
În plus, astfel de proiecte au o latură educativă foarte importantă. „Ne plângem mereu că avem clienți needucați, dar poate este ceva în neregulă chiar cu noi.“
Astfel, colaborarea dintre gastronomie și artă mai are un scop pentru că fără să simți, alături de o prăjitură bună, mai primești și o porție de cultură (fără calorii în plus).
„Prin astfel de proiecte, clienții se simt mai comod în prezența artei. De obicei, arta încă este asociată cu un caracter exclusivist, dar la final trebuie doar să te bucuri de ea. Nu trebuie să fii un fin cunoscător“, explică Maria Dermengiu.
Coincidență sau nu, la fel stau lucrurile și cu prăjiturile.
„Ce este bun îi place oricui, fie că este bine educat în zona de gastronomie, fie că este un neinițiat în tainele acestei arte“, completează Ana Consulea.
Citește și în ediția tipărită nr. 184, Octombrie 2026 — gratuit pentru abonații ZF. Vezi ediția