Hygge Cabana se află în localitatea Malaia, județul Vâlcea, pe drumul care duce spre Transalpina. Aflați împreună cu noi povestea acestui loc desprins din povești!

Când vorbim de confort, armonie, căldură atât cât trebuie, curățenie, lumină mângâietoare, texturi plăcute și, în general, o stare bună, ne vine în minte cuvântul de origine nordică „hygge“. Imposibil de tradus printr-un singur termen, „hygge“ este definiția unui moment în timp în care parcă toate sunt la locul lor. Chiar dacă n-o să dureze la nesfârșit, în acele chiar și puține clipe, armonia e supremă. Și, din când în când, avem nevoie de fix asta în viețile noastre. Această stare greu de pus în cuvinte au încercat s-o surprindă Maria și Marius Temerel. Unde? La Hygge Cabana. Dar cum?

„Hygge Cabana se află în localitatea Malaia, județul Vâlcea, pe drumul care duce spre Transalpina, într-o zonă pitorească, înconjurată de munți în stânga și în dreapta, cu pădure în spatele cabanei și cu râul Lotru în fața ei. Terenul pe care am construit a fost moștenit de Marius de la bunica lui și era lăsat în paragină“, povestește Maria Temerel.

Marius este soțul ei, iar împreună sunt părinții a doi copii și fondatorii cabanei cu nume de relaxare. De locuit, locuiesc în București, unde, de altfel, le sunt și joburile pe care le au în domeniul justiției. Cel de-al doilea „job“, Hygge Cabana, a apărut în viața lor pe neștiute în urmă cu opt ani, când Marius a luat-o pe Maria la o plimbare la bunica lui în Voineasa, unde el copilărise până la vârsta de șapte ani. Maria s-a îndrăgostit iremediabil atunci de acele locuri, de peisaje și de natură în toată splendoarea ei. Fiind o familie care iubește să călătorească și să petreacă timp în natură, n-au putut să nu se gândească și la cum ar fi să existe un refugiu aparte pentru turiști în acea zonă a țării.

„Ideea de a construi o cabană ne-a venit în perioada pandemiei, când mergeam foarte des acolo împreună cu familia și mereu ne întorceam în București mult mai relaxați, deconectați și mult mai fericiți, deși în jurul nostru era panică. Când mergeam acolo, întreaga noastră zi se desfășura în natură, făcând drumeții prin toate acele locuri care ne tăiau răsuflarea.“

Au început să caute locuri de cazare în zona Malaia-Voineasa, dar nu prea găseau nimic cu care să rezoneze. Acela a fost momentul când, de la idee, au trecut la dorință și au decis că trebuie să se apuce să-și construiască propria cabană.

Au proiectat toată construcția din lemn, ca o metodă de fugă de betoanele orașului, dar și ca un mod de a aduce natura și mai aproape. În plus, poziționarea cabanei într-o zonă pitorească și proiectarea ei cu ferestre mari, cu deschidere către măreția munților, sunt factori suplimentari care fac contactul cu natura și mai apropiat. În același scop, în cabană nu sunt nici televizoare.

„Am vrut să lăsăm curtea exact așa cum era ea, cu gardul ei de țară, cu copacii și cu drumul de acces, care este o uliță de fapt, tocmai pentru a simți atmosfera aceea de când eram copii, în vacanță la bunici.“ În curte nu există ciment, betoane, pavaje, borduri, iar în interior, pe oaspeți îi așteaptă confortul de care au nevoie ca să se simtă bine chiar și pentru o perioadă lungă de timp.

Inspirația, antreprenorii și-au luat-o din toate călătoriile prin care au fost, iar ideea de a construi cabana în stilul A-frame a fost preluată de pe Pinterest. Și-au spus că acea formă de A se încadrează perfect între munții și pădurile din împrejurimi. În curte au construit un focar cu pietre din râul Lotru, la care să se adune seara când se lasă răcoarea, pentru socializare în jurul focului. Au amenajat și un loc de luat masa, cu băncuțe în stil retro din lemn, cu un grătar și un tuci pentru mesele cu prietenii.

„Interiorul este compact și luminos, datorită ferestrelor mari.“ Designul este simplu, cu accente de alb, negru și crem, care se îmbină perfect cu nuanța lemnului natur și cu stilul boho-scandinav. „Stilul scandinav, cu piese moderne, și optimizarea fiecărui colț al casei oferă confortul și starea de bine, de relaxare, de care avem nevoie după cinci zile petrecute în București.“

Hygge Cabana are o suprafață de 120 de metri pătrați și o înălțime de opt metri, cu ferestre care pleacă din podea și tot urcă. Gândită pe trei niveluri, cabana are la parter un living cu vedere spre toată curtea și spre râul Lotru, o zonă de dining, o bucătărie open space, un dormitor cu o cadă freestangding cu vedere spre pădure și o baie cu duș.

„În partea din față a cabanei, am lăsat open space toți cei opt metri înălțime, exact cum sunt cabanele de tip A-frame în zona de nord a Europei“, spune Maria Temerel.

La primul etaj se află două dormitoare cu câte un geam din podea până în tavan, cu vedere la pădure, și câte o fereastră pe partea cu munții, iar la nivelul următor există de asemenea un dormitor despre care fiul Mariei și al lui Marius spune că este „cel mai instagramabil dormitor din casă“. Accesul la el se face pe o scară de lemn puțin abruptă, care îi amintește Mariei de perioada copilăriei, când stătea la bunica ei și urca în pod la fân.

Despre construcție, spune că a costat cam 110.000 de euro, în condițiile în care, atunci când au început tot procesul, materialele erau de câteva ori mai ieftine decât au ajuns până la final. Au fost săptămâni în care aflau de la o zi la alta de noi scumpiri, astfel că bilanțul final al costurilor a fost dublu față de cât estimaseră inițial.

„Terenul nu avea nicio utilitate și a trebuit să ne apucăm de la zero să aducem apă potabilă, canalizare și curent. În momentul de față, cabana își produce singură curent prin panouri fotovoltaice, investiție care s-a ridicat la 15.000 de euro.“

Câteva luni, Maria și Marius Temerel nu au mai avut timp liber, după ce ajunseseră să facă naveta între București și Malaia chiar și de trei ori pe săptămână. În timpul zilei erau la birou, iar seara plecau spre șantier, de unde se întorceau după miezul nopții, își amintesc ei.

Astăzi, turiștii care ajung la Hygge Cabana pot urca pe Transalpina, pot face drumeții, pot merge la cascada Scoruș, pot să pescuiască păstrăv din Lotru în fața cabanei. Dar mai ales, pot să se conecteze cu natura stând lângă foc, la un pahar de vin, așa cum fac, la rândul lor, și Maria cu Marius.

Cei care se cazează la Hygge sunt în proporție de 80% din București, 10% sunt străini, iar alți 10% vin din alte orașe ale României. Ajung acolo foarte des turiști din Franța, Elveția și Israel, iar gradul de ocupare este de 90%. În total, capacitatea cabanei este de opt persoane, iar prețul cazării este de 1.700 de lei pe noapte. Este, de fapt, prețul unei escapade perfecte.

Călătorii