GATS: Fumătorii cheltuie lunar circa 273 de lei pe țigări

Un fumător curent cheltuie lunar 273 de lei pe țigări, cea mai comună sursă de procurare a țigaretelor fiind magazinele, potrivit Studiului Global privind Tutunul la Adulți (GATS), lansat luni în România

Conform studiului, cea mai comună sursă de procurare a țigărilor a fost reprezentată de magazine (84,3%), chioșcuri (6,6%) și vânzători ambulanți (3.5%). Foarte puțini fumători și-au procurat țigările de la altă persoană (2,7%) sau din alte surse (2,7%). În medie, un fumător curent a cheltuit lunar 273,1 lei pentru procurarea țigărilor.

Aproape toți adulții (96,3%) cred că fumatul cauzează boli grave, 98,3% cred că fumatul cauzează cancer pulmonar, 94,6% alte cancere, 89,2% accidente vasculare cerebrale și 90,0% atac de cord. O proporție mai redusă a adulților a fost conștientă de faptul că fumatul poate cauza osteoporoză (53,4%), nașteri premature (74,7%) sau disfuncții erectile (66,5%).

Totodată, 95,2% dintre fumători au observat avertismente pictoriale de sănătate pe pachetele de țigări și mai mult de o pătrime (27,5%) s-au gândit să renunțe la fumat din cauza acestora. Mai mult femei (33,2%) decât bărbați (24,7%) s-au gândit să se lase de fumat ca urmare a avertismentelor pictoriale de sănătate.

Prevalența persoanelor care fumează curent a fost în 2011, în România, de 26,7 la sută, adică 4,85 milioane de oameni, dintre care cei mai mulți sunt bărbați 37,4 la sută, iar la femei 16,7 la sută, potrivit unui studiu global privind tutunul la adulți (GATS).

Datele GATS arată că în România 24,3 la sută dintre adulții de 15 ani și peste această vârstă sunt fumători zilnici (34,9 la sută dintre bărbați și 14,5 la sută dintre femei) și 2,4 la sută sunt fumători ocazionali (2,5 la sută bărbați și 2,2 la sută femei).

Rata prevalenței globale a persoanelor care fumează curent a fost maximă la grupa de vârstă 25-44 ani (36,3 la sută) și minimă în rândul celor de 65 de ani. De asemenea, a fost ușor mai ridicată în mediul urban – 28,4 la sută, față de rural – 24,5 la sută.

Potrivit studiului, totuși, în rândul bărbaților, cea mai scăzută prevalență a fost înregistrată la persoane cu educație superioară (36,4 la sută), în timp ce în rândul femeilor, ratele prevalenței au fost mai ridicate în rândul celor cu educație medie și superioară (19,6 la sută, respectiv 20,0 la sută) și cea mai scăzută în rândul celor cu educație primară (14,7 la sută).

Cei mai mulți dintre fumători au început să fumeze zilnic la vârsta de 17-19 ani (43,1 la sută). Au urmat cei care au început să fumeze zilnic la 15-16 ani (21,7 la sută) și la peste 20 ani (18,1 la sută). 17,1 la sută au început să fumeze înainte de 15 ani, majoritatea fiind din mediul rural. Studiul a relevat că 69,5 la sută dintre fumătorii zilnici își aprind prima țigară din ziua respectivă în primele 30 minute după trezire, iar dintre aceștia 26,2 la sută în primele cinci minute după trezire.

Mai mult de patru din zece fumători în vârstă de 15‐24 ani (43,8 la sută) au încercat să renunțe la acest viciu, rata renunțării prezentând un declin cu înaintarea în vârstă. Peste o treime dintre fumători, atât din mediul urban (36,2 la sută), cât și din mediul rural (40,0 la sută) au încercat să renunțe.

GATS Romania a fost implementat sub supervizarea Ministerului Sănătății (MS) prin trei instituții – Institutul Național de Sănătate Publică (INSP), instituția nominalizată de către Ministerul Sănătății să implementeze GATS în România, Centrul Național de Pregătire Statistică (CNPS) și TOTEM Communication (TC).

Stil de viață