Doi antreprenori români care au locuit și studiat în Germania s-au întors în țară și au pariat pe turism, investind 500.000 de euro într-un han istoric din Oltenia. Cum arată proiectul unde oamenii au mers cu copii să se "adăpostească" de pandemie?

Otilia și Dan Loidl au locuit o bună bucată de vreme în Germania, unde și-au și finalizat studiile. Ea a devenit avocat, iar el arhitect. Acum mai bine de un deceniu au decis să se întoarcă în țară și să se mute la țară. Așa că au cumpărat în 2009 Hanul Vatra din localitatea Costești, județul Vâlcea. La momentul acela era doar o ruină ce abia mai amintea de clădirea istorică ce a fost construită în perioada interbelică. După investiții majore – financiare și de timp – locul și-a recăpătat gloria de altădată și primește astăzi 2.000 de turiști pe an.

Hanul Vatra funcționează într-o clădire istorică readusă la viață. Corpul vechi a fost construit ca stabiliment balnear de o familie de boieri locali în perioada interbelică, atunci când în zonă luase avânt turismul balnear și se dezvoltau stațiuni ca Băile Govora, Călimănești, Căciulata și Băile Olănești, povestesc Otilia și Dan Loidl.

„La scurt timp după finalizare, clădirea a fost naționalizată și a funcționat în perioada comunismului ca satelit al stațiunii Băile Govora. Apele sulfuroase erau încălzite pentru băi cu o locomotivă cu aburi dezafectată, iar semnalul că apa era caldă era dat sonor, cu fluierul locomotivei.“

După Revoluție, clădirea a fost revendicată de vechii proprietari, însă din lipsa mijloacelor financiare și din cauza situației juridice complicate a rămas în paragină. Faptul că a fost inclusă în Lista Monumentelor Istorice a diminuat și mai mult șansele ei de revitalizare, date fiind dificultatea procesului de restaurare și îngrădirile legate de o eventuală extindere, povestesc cei doi.

„Când am cumpărat proprietatea în anul 2009, clădirea era în stadiul de ruină, însă pentru noi provocarea a fost să refacem ima-ginea inițială de ansamblu a clădirii și să o extindem într-un mod care nu umbrește, ci dimpotrivă, pune în valoare corpul vechi.“ În acesta din urmă, ei au optat pentru o recompartimentare a interiorului care să facă față cerințelor moderne de confort și funcționalitate.

„La reabilitarea clădirii am urmărit ca, odată cu repatrierea noastră – a doi «diasporezi» să oferim turiștilor o reîntoarcere la sau o redescoperire a valorilor autentic românești. Vorbim de stilul arhitectural neoromânesc, de meșteșugurile locale, de mâncarea «de țară» – un trend ce pare din ce în ce mai pregnant astăzi – probabil că la fel de pregnant ca nevoia de tratament cu ape minerale în perioada interbelică.“

Formați profesional în Germania, ca arhitect și respectiv avocat, Otilia și Dan Loidl au reușit, după cum spun chiar ei, să îmbine cunoștințele din aceste două meserii foarte diferite, dar care s-au dovedit a fi complementare în cazul proiectului Hanul Vatra.

„Însă, cu toate cunoștințele noastre, nu am fi reușit să însuflețim Hanul Vatra la ceea ce reprezintă el astăzi dacă nu ne-am fi lăsat călăuziți de dorul de țară și de dorința de a ne crește copiii aici, ÎN țară și LA țară.“

Din 2016, când au inaugurat Hanul, s-au și întors să trăiască preponderent în județul Vâlcea și găzduiesc de la an la an tot mai mulți turiști – cei mai mulți familii cu copii.

„Copiii, ai noștri și ai turiștilor deopotrivă, se bucură mai ales de spațiul verde mai mult decât generos – o pajiște în care ar încăpea cu lejeritate un stadion de fotbal, de pârâul cu apă rece de la munte sau de zăvoiul de peste râu.“

Anual, Hanul Vatra primește peste 2.000 de turiști, majoritatea din București, însă și din celelalte orașe mari precum Craiova, Constanța, Sibiu și Cluj. Turiști străini vin relativ puțini în Oltenia, mai ales comparativ cu Ardealul, spun cei doi antreprenori.

„Însă noi am avut deosebita onoare de a-i găzdui pe Charlie Ottley și echipa atunci când au filmat primul episod al «Flavors of Romania» – despre Oltenia.“ Charlie Ottley este un producător și un prezentator TV britanic ce a realizat o serie de documentare despre România. Pe lângă „Flavors of Romania“ el a realizat și „Wild Carpathia“, astfel că este creditat că a promovat România mai mult sau mai bine decât autoritățile locale.

Hanul Vatra poate găzdui până la 40 de persoane. Majoritatea camerelor sunt duble, dar există și patru camere triple și un apartament. „Găzduim atât grupuri, cât și turiști individuali, iar camerele se închiriază în regim hotelier.“

Pe lângă serviciile de cazare, angajații de la Hanul Vatra pregătesc toate mesele, pe cât posibil din ingrediente proaspete din zonă, și le servesc sub formă de bufet, cu un preț paușal.

„În aceste vremuri, ne ajută mult terasa pe malul râului, care este situată în proximitatea locului de joacă. Astfel, părinții se pot relaxa în timp ce îi supraveghează pe cei mici.“ Conceptul de bucătărie se bazează pe trei principii: regionalitate, sezonalitate și calitate. „Încercăm să folosim cât mai mult resursele locale, de la legume și fructe la sucuri naturale, vinuri și carne.“ O parte din produse le procesează chiar la han.

În aceeași linie cu combinația dintre vechi și nou, dintre autentic și modern, care se regăsesc în design, nici mâncarea nu este strict tradițională, chiar dacă e gătită de localnici.

„Încercăm pe cât posibil să integrăm rețete și condimente nefamiliare zonei, așa că turiștii pot fi surprinși să mănânce la noi o supă de dovleac cu ghimbir, pastramă de vânat condimentată cu semințe de coriandru sau gem de căpșune cu flori de salcâm.“

Investiția inițială în proiect a fost de 500.000 de euro, din care 200.000 de euro au fost finanțați prin FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală). „În continuare investim în amenajarea exterioară și interioară, în diversificarea serviciilor și ridicarea standardului de calitate.“

Hanul Vatra este o afacere de familie, așa că în afară de Otilia și Dan Loidl nu există alte persoane implicate în acest business. În ceea ce îi privește pe ei, decizia de a investi în turism a venit spontan, odată cu hotărârea de a se muta la țară.

„Zona ne-a convins cu două argumente – distanța relativ mică față de București și faptul că nu este dependentă de un sezon limitat. Chiar dacă este încă mult sub nivelul de dezvoltare al altor zone turistice, Oltenia de sub Munte se străduiește să atragă turiști și are ce oferi.“ Printre obiectivele din zonă se numără mănăstirile de patrimoniu UNESCO (Mănăstirea Hurezi), imobilele istorice reprezentative – culele sau case fortificate prezente în toată Oltenia, cheile și peșterile din apropiere, Parcul Natural Buila Vânturarița, stațiunile balneare și atelierele de olărit pentru ceramică de Horezu, și ea inclusă în patrimoniul UNESCO.

„În Horezu, la 10 kilometri de han, sunt mai multe ateliere în care meșteri olari îi inițiază cu bucurie pe copii în tainele meșteșugului lor, iar copiii revin fascinați, de fiecare dată. Se pot vizita peșterile din Cheile Bistriței, se pot escalada stâncile din Parcul Național Buila Vânturarița, se poate merge la Ocnele Mari. Lângă salină funcționează vara un ștrand cu apă sărată. Toate acestea sunt situate pe o rază de 10-15 kilometri de han.“

Hanul Vatra este el însuși, ca experiență pentru turiști, o combinație între seriozitatea nemțească și cordialitatea românească. „Acest concept ne asigură o anumită individualitate pe piața locală.“

În țară, spun cei doi antreprenori, sunt foarte rare clădirile de patrimoniu readuse la viață în mod autentic, dar îndrăzneț.

„Cu grija față de detalii și cu respectarea vechilor meșteșuguri, Hanul Vatra a readus la viață un imobil valoros din punct de vedere arhitectural, fără a-i altera personalitatea.“ În același timp însă,

imobilul actual nu face rabat de la confortul necesar în zilele noastre, printr-o exagerare a autenticității, pe alocuri comună în proiectele de revitalizare a clădirilor de patrimoniu, spun cei doi.

„În unele clădiri din Ardeal, am observat exagerări de amorul artei restaurării – de exemplu încercări de refacere a vechii tâmplării, care nu mai asigură confort termic sau respectarea împărțirii inițiale a

imobilului, deși spațiile respective nu mai corespund necesităților moderne și ar fi putut fi recompartimentate ușor pentru o experiență mai plăcută sau un confort sporit.“

Clădirea inițială a fost realizată de meșteri locali în stil neoromânesc. Cei doi antreprenori au abordat partea de extindere într-o manieră modernistă, cu elemente constructive preluate din arhitectura specifică zonei.

„Avem convingerea că fiecare zonă dispune de o zestre culturală valoroasă legată de specificul local în costrucții, zestre care trebuie pusă în valoare și dusă mai departe. Asta am încercat să facem la Hanul Vatra.“

Ei au vrut să integreze detalii constructive, materiale specifice zonei și meșteșuguri locale într-o interpretare contemporană. De exemplu, au folosit rebuturile de cuptor de la ceramiștii din Horezu pentru realizarea unui mozaic pentru brâurile ceramice de la băi. Cu meșterii căzănari au făcut o chiuvetă din cupru care deservește zonele sanitare comune.

„Am acordat o atenție deosebită feroneriei și obiectelor de iluminat care sunt realizate manual din fier forjat. Trăim vremuri în care suntem înconjurați de obiecte făcute industrial și avem convingerea că imperfecțiunea și individualitetea obiectelor realizate artizanal creează o atmosferă autentică și relaxantă și, nu în ultimul rând, salvează de la dispariție meșteșuguri cu tradiție de sute de ani.“

În privința alegerii materialelor, antreprenorii au optat pentru articole care odată cu trecerea timpului se înnobilează și primesc o patină specifică.

Planurile celor doi antreprenori pentru Hanul Vatra nu se opresc însă aici.

„Dorim să extindem capacitatea de cazare. Intenționăm să construim o clădire de tip culă într-o reinterpretare modernă. Aceasta ar urmă să aibă opt camere triple, cu spații mai generoase, destinate familiilor cu copii.“

De asemenea, ei au demarat construcția a două bungalouri dintr-o serie de șase. Acestea vor fi case de vacanță individuale pentru câte o familie și sunt potrivite pentru șederi pe termen mai lung și pentru oaspeți care au cerințe mai mari legate de intimitate și izolare.

„Totuși, pandemia nu ne-a iertat nici pe noi, deși am avut norocul să găzduim pe termen lung unele familii care au decis să treacă peste perioada de izolare la țară, deoarece aici este mai mult spațiu pentru copii. Chiar dacă a fost o perioadă lipsită de profit, am considerat important să nu avem întreruperi de activitate și să oferim angajaților noștri sentimentul unui loc de muncă sigur și stabil.“

Totuși, toate aspectele considerate sigure au devenit fluctuante în business. Chiar dacă existau, spre exemplu, rezervări pentru grupuri cu avans deja achitat, nu exista siguranța că rezervarea mai rămâne în picioare încă o săptămână. Totuși, cu siguranță, pandemia înseamnă un punct de pornire pentru „turismul de proximitate“, o frază des folosită în branșă în ultima vreme, spun Otilia și Dan. Din cauza riscurilor asociate cu excursiile în afara țării – nu doar de sănătate, ci și de natură strict administrativă, pentru că te poți trezi carantinat pentru două săptămâni -, turiștii aleg să petreacă timp în „proximitate“, deci în țară.

„Pentru turismul intern, credem că pandemia va însemna o schimbare a tipologiei de client. Cei care înainte își permiteau lejer vacanțe în destinații exotice vor fi nevoiți să rămână în țară.“ Acest lucru poate duce la o dezvoltare accelerată a calității experiențelor în turismul intern și poate fi o șansă deosebită pentru cei care oferă servicii în acest segment, conchid cei doi.

Călătorii