Sub denumirea de „Ecologiile grijii și îngrijirii“, în luna septembrie, arta, peisagistica și arhitectura și-au dat mâna și și-au făcut intrarea în trei galerii de artă din Capitală. Ce urmează după acest demers?

Pe când se numărau bobocii, iar diminețile deveneau încet-încet mai răcoroase, 32 de artiști compuneau în București un paradis verde într-o continuă pulsație urbană. Sub denumirea de „Ecologiile grijii și îngrijirii“, în luna septembrie arta, peisagistica și arhitectura și-au dat mâna și și-au făcut intrarea în trei galerii de artă din Capitală. Ce urmează după acest demers?

„Ideea (organizării acestui proiect – n. red.) s-a născut în pandemie, când, în izolare, am avut cu toții sentimentul de sufocare în cuștile de beton numite apartamente. Au crescut vânzările la plante de apartament, tinerii, familiile cu copii și-au cumpărat teren și case în mediul rural pentru a putea să fie mai liberi. Am înțeles că natura este importantă, s-au înmulțit protestele și activismul pentru mediu a devenit mai vizibil“, povestesc organizatorii.

De concept și de punerea la punct a tuturor detaliilor este responsabilă asociația Nucleu 0000, o inițiativă dedicată artei în context contemporan. Nucleu 0000 este, de fapt, un grup de tineri artiști fondat de Gabriela Mateescu și alți parteneri provenind din mediul digital, din lumea computerelor și a internetului. Fondată în urmă cu aproape un deceniu, asociația are inițiative diverse, toate în jurul aceleiași idei – de a scoate arta din anonimat.

Proiectul „Ecologiile grijii și îngrijirii“ a luat naștere în parteneriat cu Facultatea de horticultură din București din cadrul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București, fiind cofinanțat de AFCN (Administrația Fondul Cultural Național).

Echipa asociației Nucleu 0000 a intrat în contact cu Facultatea de horticultură odată cu evenimentul „Zilele Horticulturii“, organizat de două ori pe an. Au participat împreună la ateliere și conferințe și au găsit un numitor comun în ideea de valorificare a potențialului verde.

„Dar proiectul părea incomplet fără o componentă de arhitectură, așa că am luat legătura cu arhitecta Eliza Yokina, pentru a ne ajuta să aducem diverse idei în fața publicului sub formă de conferințe, prezență în expoziții sau discuții. Astfel că după ce am reunit o echipă și am câștigat o finanțare la AFCN, împreună cu Valentina Iancu, am început să selectăm artiștii și lucrările, un procedeu lung care s-a derulat până în ultima săptămână de dinaintea vernisajelor.“

Concret, toată luna septembrie, 32 de artiști, arhitecți și botaniști au inundat cu verde galeriile bucureștene de artă, punându-și eforturile la comun. Printre artiști s-au regăsit Nicolae Comănescu, Hortensia Mi Kafchin, Andreea Medar, Ana Maria Micu și Roman Tolici, iar galeriile vizate au fost Strata, Mobius și LeiLei.

Expoziția a fost împărțită în patru secțiuni: plante utile, otrăvitoare, afrodiziace și ritualice. Fiecare secțiune a cuprins plante vii și machete arhitecturale ale unor construcții folosite pentru creșterea și îngrijirea lor, precum și o serie de lucrări de artă contemporană concentrate pe cercetarea botanică și arhitecturală. Programul a inclus și două intervenții în Grădina Botanică „Dimitrie Brândză” din București, alături de conferințe, ateliere și plimbări curatoriate de Gabriela Mateescu împreună cu cercetătoarele Valentina Iancu (arte vizuale), Eliza Yokina (arhitectură) și Mihaela Georgescu (botanică).

„Paradisul imaginar e întotdeauna verde. O inimă vegetală, care pulsează în ritmul echilibrului absolut. Păstrând dinamica perioadei postindustriale, urbanizarea remodelează continuu spațiile, transformă ecosistemele și alterează evoluția vieții, modificând structurile discrete care o întrețin.“

În vremuri în care cea mai strânsă legătură cu natura o reprezintă interacțiunea cu raionul de fructe și legume din cel mai apropiat supermarket, iar tehnologia devine amăgitoare prin falsele întâlniri cu verdele creat artificial, această inițiativă a asociației Nucleu 0000 a fost o adevărată mană cerească pentru cei dornici să respire natură.

„Așezate, de regulă, pe treapta cea mai de jos a ierarhiei vieții, plantele au, de fapt, o importanță vitală, poartă povești și mesaje și pot deveni aliați puternici pentru diverse grupuri sociale, în timp ce arta rămâne cea mai delicată metodă de a rescrie această istorie în contemporan.“

Inițiativa „Ecologiile grijii și îngrijirii“ și-a propus să stabilească relații între diverse ecosisteme sociale și de mediu și să evidențieze importanța interdependenței acestora. Cum? Prin alăturarea artei contemporane unor proiecte de arhitectură și de cercetare a naturii botanice, într-o incursiune vizuală, poetică și, totodată, practică în complexitatea relațiilor omului cu flora.

„Discursul artistic recreează realități, pornind de la rolul hrănitor și vindecător al plantelor sau de la funcțiile lor practice (în diferite aspecte ale vieții, de la îmbrăcăminte și arhitectură la produse farmaceutice), pentru a merge mai departe, spre imaginația simbolică sau atributele lor magice și mitice.“

Care este însă, în definitiv, obiectivul proiectului „Ecologiile grijii și îngrijirii“? Inițierea colaborărilor interdisciplinare este unul dintre răspunsuri.

„Scopul artei este acela de a reflecta contemporaneitatea, iar relația omului cu natura revine în preocupările ei, acum mai mult ca niciodată. Nu suntem nici unici, nici speciali, în acest moment mai multe proiecte se desfășoară în București pe aceste teme, iar la nivel global vedem cum problemele de mediu sunt aduse în prim-planul discuțiilor constant în bienale, expoziții de muzeu și galerii“, spun organizatorii.

Ei vor astfel să genereze și să reunească viziuni diverse asupra unor teme actuale în același spațiu și sub diverse forme la public. De altfel, și publicul a fost divers, specialiști precum arhitecți, artiști, curatori, critici de artă coabitând cu studenți la facultățile de Horticultură și de Arte din București și cu publicul larg, care a auzit de eveniment din anunțurile publice.

„Proiectul fiind unul interdisciplinar, credem că publicul-țintă este unul mai larg decât cel care frecventează de obicei doar expozițiile de artă.“

Mai departe, asociația Nucleu 0000 își dorește să continue colaborarea cu Facultatea de horticultură și să creeze noi oportunități de întâlnire pentru un public cât mai divers. Și, poate, în viitor, să aducă publicul de artă în campusul facultății și în zona de cercetare.

Cultură