Supliment editat de Ziarul Financiar

Călătorii

Cum poți aduce vizitatori într-o zonă nu tocmai turistică? Creezi un spațiu de cazare-destinație, unde oamenii vin special pentru el. Cervus Măgura e un exemplu. GALERIE FOTO

„De zece ani îmi doream să construiesc o structură de cazare, doar că nu știam exact ce vreau."

Cum poți aduce vizitatori într-o zonă nu tocmai turistică? Creezi un spațiu de cazare-destinație, unde oamenii vin special pentru el. Cervus Măgura e un exemplu. GALERIE FOTO
Cum poți aduce vizitatori într-o zonă nu tocmai turistică? Creezi un spațiu de cazare-destinație, unde oamenii vin special pentru el. Cervus Măgura e un exemplu. GALERIE FOTO · Foto: După Afaceri

Există locuri unde mergi pentru peisaj, pentru oameni, pentru obiectivele turistice din apropiere sau pentru gastronomie. Există însă și acele destinații unde te duci pentru un hotel sau o pensiune anume. În jurul acestor unități de cazare ajungi să îți construiești o întreagă escapadă. Recunosc, eu însămi am făcut-o, și nu o dată. De la aceeași idee a pornit și Cristina Podoreanu când a decis să ia drumul antreprenoriatului. Și-a dorit o structură de cazare care să fie ea însăși o destinație în sine. Și așa a apărut Cervus Măgura.

„De zece ani îmi doream să construiesc o structură de cazare, doar că nu știam exact ce vreau. Plus că mi-era frică să nu fac ceva greșit“, povestește ea.

Anii au trecut și, treptat, și-a făcut curaj să aștearnă pe hârtie propriile idei. A venit și pandemia care, culmea, a ajutat-o în a-și îndeplini visul.

„În noiembrie 2021 am început construcția, iar pe 19 iunie 2022 am deschis. Am lucrat intens, chiar și eu am pus umărul la treabă. Văzându-mă pe mine, și echipa constructorului a tras tare“, povestește Cristina Podoreanu. Recunoaște că spera să termine mai repede, dar vremea a fost cea care a pus unele piedici, astfel că proiectul a fost gata în vara anului trecut, și nu în primăvară.

Așa a apărut Cervus Măgura, un proiect format din două case aproape identice, dar cu câteva elemente distinctive la nivel de amenajare și design.

„Inițial, mi-am dorit două mici căbănuțe din lemn, fiecare perfectă pentru a acomoda doua-trei persoane.“ Când însă a pus pe hârtie ce vrea și când a început să se contureze planul, a ieșit ceva mai mare și mai scump decât ce își bugetase. Fiecare cabană a costat circa 80.000 de euro, iar 40.000 de euro au fost investiți în foișorul din curte și în amenajarea grădinii. Banii au provenit din fonduri proprii ale familiei, iar terenul a fost moștenit de Cristina de la bunicul său. „Pe acest teren era înainte grajdul bunicului. Când am început proiectul și am dărâmat grajdul, el s-a supărat și nu a mai ieșit din casă timp de o săptămână. Și când a ieșit, nu a trecut pe aici.“ Abia când a aflat că nepoata sa a păstrat ușile de la grajd pe care le-a recondiționat și le-a folosit în foișor a venit să vadă și a recunoscut că îi place ce a ieșit.

Cristina e originară din zona Buzăului, mai exact din localitatea Măgura, unde se află astăzi proiectul Cervus Măgura. Numele lui este de altfel o combinație între cerb/ căprioară în latină și Măgura.

„În primăvara lui 2022, când ne apropiam de finalul construcției, la noi pe teren, în spatele construcțiilor, aproape de pădure, au început să vină foarte multe căprioare. De aici mi-a venit ideea numelui.“

Inițial se gândise la numele Piatră și Lemn, cele două fiind materialele pe care a mizat în construcție și amenajare. Uitându-se în urmă, spune că nu ar fi fost o decizie prea inspirată.

„Am folosit lemn pentru a placa exteriorul caselor, dar și la interior pentru anumiți pereți, pentru uși și pentru unele piese de mobilier.“ Piatra adusă de la Comarnic a fost utilizată la exterior.

Antreprenoarea spune că a vrut să lucreze cât mai mult cu oamenii din zonă, așa că lemnul l-a cumpărat de la un gater din sat. Pentru uși, trepte și pentru lemnul folosit pe pereți, a lucrat cu un tâmplar de-al locului. Și mobilierul de bucătărie e făcut în zonă. Recu­noaște însă că unele produse – mesele de cafea și comoda de televizor din living – sunt comandate de la un meșteșugar pe care l-a găsit pe un grup de Facebook unde se reuniseră mai mulți specialiști în lemn.

„Arhitecta cu care am lucrat gândise proiectul mai mult în stil scandinav, dar eu am vrut ceva care să se încadreze în zonă. Nu există un stil anume arhitectural la noi, dar am considerat că lemnul și piatra se potrivesc.“

Recunoaște că în proporție de 80% a ieșit exact ce și-a dorit. Ar fi fost bine dacă cele două cabane ar fi fost puțin mai spațioase. Și i-ar plăcea ca în grădină să existe o zonă de saună, de ciubăr, de relaxare. Dar aici nu e timpul trecut.

„Avem două cabane identice ca suprafață, dar cu mici diferențe la nivel de design. Astfel, fiecare are două dormitoare, două băi, un living, o bucătărie și o terasă și poate acomoda până la șase persoane.“

În ceea ce privește interiorul, Cristina spune că a încercat să lucreze cu un designer, care de altfel a fost cel care i-a definit spațiile, dar nu au fost exact pe aceeași lungime de undă, așa că ea a fost cea care a selectat piesele de mobilier și materialele. De exemplu, canapeaua din living nu e chiar o canapea, ci sunt două saltele de dimensiuni diferite, care au fost legate în forma actuală. Husa care le învelește a fost făcută de cineva din sat.

„Am vrut să aduc la interior culori din natură. Am mers pe tonuri închise pentru dramatism. Spre exemplu, mobila din bucătărie e neagră, deși nimeni nu a fost de acord cu această idee.“ În general, în casă domină tonurile de maro – de lemn, alături de gri, negru și verde.

Fondatoarea Cervus Măgura spune că și-a dorit să fie un spațiu primitor, ca oamenii să vină pentru loc în sine, nu pentru zonă. „Zona e turistică, dar nu ca Valea Prahovei. În două zile vezi ce e de văzut.“

Sunt oaspeți care se cazează și rămân în spațiul curții întregul sejur. Sunt și cei care merg la Vulcanii Noroioși sau la Lacul Siriu. Cu câteva zile înainte să se cazeze, vizitatorii primesc pe e-mail de la Cristina o listă cu obiectivele din zonă, dar și cu activitățile posibile – rafting pe Buzău, canoe pe Siriu, drumeții sau trasee cu bicicleta ori motocicleta. În ceea ce privește zona culinară, cabanele sunt gândite pe modelul de self-catering, dar există două restaurante în imediata apropiere, plus altele la 15-20 de minute distanță.

Deși zona e ofertantă, Cristina Podoreanu și-a dorit la Cervus Măgura un univers aparte. Spune că a folosit aici o bună parte din ideile pe care le-a adunat în cei zece ani în care a gândit acest proiect. Unele concepte le-a văzut doar în poze, altele pe viu, în timpul călătoriilor sale. Nu a fost doar un loc care a inspirat-o, ci a adunat multe idei din multe locuri.

„Toți cei care ne-au vizitat au spus că e un loc diferit, care se remarcă datorită atenției la detalii. Plus că e un spațiu bine echipat. Oamenii chiar apreciază asta.“ Până acum, în cele circa șapte luni de funcționare, circa 600 de persoane au trecut pragul Cervus Măgura.

„Pentru 2023 mi-am propus să am weekendurile ocupate ca să pot supraviețui. Iarna e o perioadă mai slabă, mai ales că nu avem zăpadă, dar de la primăvară sper să avem și rezervări în timpul săptămânii.“

Anul trecut, în august și septembrie, a fost cerere constantă, spre exemplu. În decembrie, pe de altă parte, au fost mulți clienți pe final de săptămână. O cabană costă 872 de lei pe noapte, fiind necesare minimum două nopți rezervate pe weekend și una singură în rest. Pentru trei nopți sau mai multe, există un discount.

Unitatea de cazare este listată pe platforme de rezervări precum Booking.com, AirBnb, dar și local, însă momentan 95% dintre cereri vin direct, pe site, la telefon sau pe e-mail. Și chiar prin Instagram. Cristina spune că ea se ocupă de tot, doar uneori externalizează serviciile de curățenie.

Încurajată de rezultatele de până acum, ea deja a pus pe hârtie o a treia casă, o cabană de tip A-frame ușor reinterpretată. „Inițial nu am vrut pentru că mi se părea că toată lumea merge pe același model. Doar că oaspeții caută.“

Această casă va fi amplasată pe același teren, unde mai e loc fix de ea. Terenul e generos, dar doar o parte din el e intravilan, fiind apoi legat de pădure.

„Am foarte multe idei, mai ales la design. Vreau să existe o unitate cu celelalte două, chiar dacă vor fi diferite ca formă.“

Spune că nu se grăbește cu construcția, urmând a se finanța și din încasările viitoare. Noua cabană va fi mai mică din punctul de vedere al suprafeței utile, perfectă pentru două-patru persoane. Speră ca și investiția să fie mai mică. „Sper ca în februarie să mă apuc. Abia am finalizat proiectul de arhitectură, trebuie să găsesc constructor.“

Pentru Cristina Podoreanu acesta este un prim pariu antreprenorial. După terminarea liceului, a dat la două facultăți – Business și Turism din cadrul ASE și Comunicare și PR la SNSPA. În timp, a renunțat la prima. Apoi, a făcut un curs de ghid de turism și un altul de administrator de pensiune. În ceea ce privește educația, a absolvit și un master în managementul proiectelor. A lucrat în București în relații publice doi ani, însă odată cu pandemia a revenit la Buzău, acasă. Aici s-a angajat pe marketing la o firmă locală. După ce a demarat proiectul Cervus Măgura, a renunțat la job pentru a se dedica lui.

„Buzău e acasă, aici sunt și părinții mei. În pandemie am mers la ei și mi-am amintit ce frumoasă e zona. Apoi, uitându-mă în jur, am realizat că există un hotel mare, ceva pensiuni obișnuite și Hadar Chalet în zona Siriu. Am vrut ceva al meu și ceva special.“ Iar restul e istorie.


 

Coperta Octombrie 2026

Citește și în ediția tipărită nr. 184, Octombrie 2026 — gratuit pentru abonații ZF. Vezi ediția