Cu dobanzi asemanatoare, ce alegem la creditare: lei sau euro?

Dobanzile la creditele in lei comparabile cu cele la valuta (la inceputul anului o utopie) au devenit realitate. Intrebarea care ramane, ba chiar devine mai acuta, este ce alegem intre un imprumut in lei si unul in valuta?

Daca cu doar cateva luni in urma optiunea era destul de simpla, dobanzile la lei fiind de doua ori mai mari decat cela la valuta, acum diferenta s-a redus sensibil. In unele cazuri diferenta este de mai putin de doua puncte procentuale, iar in alte cazuri exista banci pe piata care percep la imprumuturile in lei o dobanda mai mica decat cea practicata de alti jucatori la finantarile in valuta. Diferenta o face de acum in principal riscul privind dificultatea de rambursare a imprumutului.

Bancherii sfatuiesc, cu fiecare ocazie, pe cei care contracteaza un credit sa se imprumute in moneda in care isi realizeaza veniturile. Motivul? In caz contrar, o evolutie nefavorabila a cursului de schimb risca sa ingreuneze sensibil rambursarea ratelor.

In conditiile in care majoritatea clientilor realizeaza venituri in lei, alegerea ar trebui sa fie creditul in lei. Insa pana acum diferenta de dobanda a convins tot mai multi clienti sa se imprumute in valuta. Alegerea s-a dovedit pana acum fericita, intarirea leului fata de euro, cat si fata de dolar usurand plata ratelor. In continuare analistii se asteapta la aprecierea, chiar daca mai lenta, a leului fata de euro. Exista insa si opinii diferite, iar pe o piata cu rulaje zilnice de pana in 400 de milioane de euro, optiunea bancii centrale este determinanta.

Pana acum banca centrala a permis aprecierea leului, interventiile sale temperand numai temporar miscarea de scadere a euro. Pe de alta parte, BNR s-a aratat interesata de ieftinire creditului in lei, in paralel cu scumpirea celui in valuta.

Dobanzile la lei au coborat puternic in primele luni ale anului, dupa ce BNR a restrans drastic volumul sterilizarilor de pe piata monetara. Miscarea a fost motivata in principal de nevoia de a reduce atractivitatea plasamentelor in lei, in perspectiva liberalizarii accesului nerezidentilor la depozitele in lei. Excesul de moneda a dus astfel la prabusirea dobanzilor pe piata interbancara, iar dobanzile platite la depozitele clientilor au urmat rapid aceasta miscare, majoritatea bancilor fiind supralichide pe lei.

Pana la scaderea dobanzilor la creditele in lei a fost insa nevoie de mai mult timp, bancherii dorind sa se convinga mai intai ca noile niveluri sunt stabile.

Dobanzile la creditele in valuta au scazut insa in aceasta perioada, chiar in conditiile in care banca centrala a adoptat, inca de anul trecut, o serie de masuri pentru scumpirea acestor finantari. Bancile au preferat insa sa sacrifice o parte din marje pentru a ramane competitive pe o piata care a dovedit un potential ridicat.

Astfel, dupa majorarea ratei rezervelor minime obligatorii si extinderea bazei la care acestea se aplica si pentru sursele atrase cu scadente mai mari de doi ani, dobanzile la imprumuturile in valuta au coborat de la peste 10% pe an spre niveluri de 8%Ã9% pe an. Unii jucatori au coborat chiar pana la 7% dobanda la creditele in euro pentru persoanele fizice. Imbunatatirea rating-ului de tara si a viziunii externe asupra sistemului bancar a permis jucatorilor sa atraga surse mai ieftine si astfel sa micsoreze si dobanzile pentru clientii finali. Pe de alta parte, multe banci obtin finantari ieftine in valuta de la grupurile financiare care le detin.

Dobanzile mai mici la credite contribuie insa la alimentarea cererii, mai multi clienti avand astfel acces la finantari. Aceasta contrabalanseaza partial si efectul limitarilor impuse de banca centrala privind ponderea pe care rata la credit (principal plus dobanda) o poate reprezenta in venitul lunar. Acelasi efect il are esalonarea rambursarii pe perioade mai mari.

Astfel, daca la o dobanda de 20% pe an, pentru a contracta un credit de o suta de milioane pe cinci ani era necesar un venit lunar de aproape opt milioane, in conditiile in care dobanda este de 11% pe an venitul necesar este de aproximativ sapte milioane.

Stil de viață