Cu ce vine nou un business din domeniul medical din România atunci când adoptă un model american, o abordare germană și un stil elvețian?
Rezultă o clinică unde medicina de avangardă și o echipă multidisciplinară de elită pun grija pacientului pe primul plan.
Articol cu conținut publicitar.
Ce rezultă atunci când un business din domeniul medical adoptă un model american, o abordare germană și un stil elvețian?
Răspunsul este simplu: Rezultă o clinică unde medicina de avangardă și o echipă multidisciplinară de elită pun grija pacientului pe primul plan.
Acest lucru se întâmplă la Clinica ArTerra din Timișoara, un proiect dezvoltat de chirurgul Mihai Ionac, un deschizător de drumuri în microchirurgie și în chirurgia vasculară din România, un „produs“ al Facultății de Medicină de la Cluj, cu doctorate la Universitatea Friedrich-Alexander din Erlangen, Nurnberg și la UMF Timișoara, cu titlu de profesor universitar obținut la 39 de ani și cu o experiență națională și internațională de excepție.
Când grija pentru binele pacientului trece dincolo de scrierea unei rețete, iar abordarea este de tip teamwork, vorbim despre medicina practicată la nivel de standard internațional.
Aceasta este filozofia clinicii ArTerra din Timișoara, un proiect cu un nume evocator pentru misiunea sa.
„Modelul ArTerra este o idee care mă preocupă de mulți ani. Râd amar pentru că dacă aș fi publicat ideea atunci când am început să mă gândesc la ea, aș fi luat fața americanilor și acum nu aș mai spune că lucrăm după modelul lor, ci aș fi spus că ei lucrează după al nostru. În JACC, una dintre cele mai prestigioase reviste de cardiologie americane, a apărut în 2019 un articol dedicat «vascular teams»“, povestește Mihai Ionac.
El adaugă însă că mulțumirea sa este că a reușit, în sfârșit, datorită ArTerra, să arate ce știu cu adevărat să facă el și echipa sa: să pună pacientul pe primul plan.
Dacă, în mod tradițional, problemele de sănătate ale unei persoane sunt separate în „felii“ sau capitole, de care se ocupă pe rând câte un specialist, ArTerra merge pe conceptul medicinei moderne, care recunoaște tot mai mult avantajele echipei multidisciplinare.
„În multe țări, tratamentul cancerului este obligatoriu de stabilit în cadrul unei echipe «tumor board», iar tratamentul pacienților cardiaci, în cadrul unei echipe «heart team». În clinica noastră, problemele de sănătate ale pacientului cardiovascular își găsesc soluție completă și corectă într-o echipă multidisciplinară.“
Astfel, recomandările terapeutice sunt corelate cu nevoile pacienților și, în plus, pacienții care se adresează echipei medicale a Clinicii ArTerra beneficiază de recomandări luate pe bază de consens multidisciplinar, cu privire la cea mai bună strategie terapeutică, bazată pe datele din literatură, ghidurile de specialitate si pe experiența specialiștilor.
„O altă particularitate este că lucrăm împreună cu o echipă de fizioterapeuți specializați în Danemarca pe problemele de recuperare vasculară și ne acordăm recomandările de tratament.“
Pentru a înțelege însă cu adevărat misiunea și modelul de funcționare al ArTerra, trebuie înțeleasă înainte de toate povestea fondatorului său. Mihai Ionac spune că a ajuns la medicină inspirat de figurile paterne cele mai importante din viața sa: bunicul și tatăl.
„Bunicul a fost învățător, un om vertical, frumos la suflet, caracterizat de modestie și de un simț al firescului, dar și cu foarte mult umor, iar tata a fost medic, unul care și-a respectat profesia și pacienții, care avea întotdeauna timp pentru consultații și sfaturi fără să i se pară că face un serviciu.“
De fiecare dată când ajungea în vizită la bunici, tatăl său acorda asistență sătenilor care aveau nevoie de ajutor și atunci Mihai Ionac a înțeles foarte clar că un medic poate avea un impact direct în viața altor oameni. A fost momentul său de inspirație. Primul.
„Am intrat primul pe listă la Facultatea de Medicină și Farmacie din Cluj, locul unde mi-am găsit mentori de excepție: profesorul Aurel Kaufmann, eminent universitar, care a înființat primul laborator experimental de microchirurgie din țară, sau chirurgul Constantin Ciuce, un mare profesor, cu o capacitate uriașă de a inspira, o generozitate și o căldură sufletească rare.“ A avut șansa să lucreze cu ei, să învețe de la ei și să descopere miracolul prin lentila microscopului, adică microchirurgia. Acesta a fost începutul.
De la Cluj-Napoca, Mihai Ionac a plecat spre Timișoara, unde și-a urmat cealaltă dragoste, soția sa Adina, pentru ca apoi să plece mai departe către Vest, în Germania. Pe soția sa a cunoscut-o în studenție, într-o tabără, ea fiind la rândul său studentă la medicină, doar că în Timișoara.
Uitându-se în urmă, fondatorul ArTerra spune că a fost o alegere importantă mutarea în Timișoara și totodată una inspirată.
„Nu aș fi fost cel de astăzi fără ea. Ceea ce am construit, am construit împreună, bazat pe o excelentă colaborare personală și profesională, Adina fiind profesor universitar la UMF Timișoara și medic primar cardiologie și medicină internă.“
Împreună au gândit proiectul ArTerra, fiind concentrați pe găsirea și oferirea unor soluții integrate pentru pacienții cărora nu le tratau efectul, ci cauza problemei de sănătate.
Era anul 1990 când Mihai Ionac se reloca în Timișoara. Își amintește că în spitale și universități nu se mai dăduseră concursuri de aproape un deceniu. A dat concurs pentru un post de asistent universitar la Clinica II Chirurgie, cu concurență de șapte candidați pe un loc.
„Și am luat. M-am dus la profesorul Doru Bordoș, șeful clinicii, și i-am propus să înjghebăm un laborator de microchirurgie, undeva la parterul sau subsolul spitalului. Dânsul a avut ideea de a face asta chiar la universitate.“
Cu o trusă chinezească de instrumente de la profesorul Bordoș, cu microscopul Zeiss producție DDR de la profesorul Petru Drăgan, șeful urologiei, pe o noptieră de spital de la ajutoare și cu șobolani primiți de la biobaza de la Cluj, a înființat al doilea laborator experimental de microchirurgie din țară, unde a început să își petreacă după-amiezele. Această preocupare i-a adus și șansa de a pleca în Germania la studii.
„Am devenit cercetător asociat al Institutului de farmacologie și toxicologie al Universității Friedrich-Alexander din Erlangen Nürnberg. Am colaborat cu imunologi, farmacologi, biochimiști, fiziologi, chirurgi, neurologi, pentru care am creat modele experimentale, am făcut peste 1.000 de experimente, toate la microscopul operator.“
Atunci când ai o ipoteză științifică, adică presupui, de exemplu, că dacă în boala A, administrezi substanța B și vei obține efectul C, trebuie cumva să verifici ideea respectivă. Aici intervine experimentul, mai precis modelul experimental, adică recrearea la animalul de laborator a întregului scenariu.
În paralel, Mihai Ionac a făcut și un doctorat, pe care l-a susținut în 1997.
În aceeași perioadă, în Germania, a vizitat două clinici de chirurgie plastică unde se făcea microchirurgie de top.
„La München am stat în total aproape șase luni din cei trei ani, clinica respectivă fiind legendară: fusese înființată cu vreo 10 ani înainte ca în Germania să se oficializeze specialitatea de chirurgie plastică, organizase în 1972 primul serviciu de replantare din Europa, organiza cursuri de microchirurgie în subsolul Klinikum rechts der Isar.“
Perioada petrecută în Germania o descrie ca pe una de lucru intens, însă experimentele complicate realizate atunci l-au făcut să înțeleagă că o tehnică chirurgicală trebuie să fie ca un ceas elvețian. Dacă e bine făcută, o sutură pe vase cu diametru mai mic de 2 milimetri funcționează, dacă e greșită într-un singur punct, nu mai poate fi „corectată“ sau salvată de niciun medicament sau alte artificii, deci va eșua.
Ca medic trebuie să te întrebi continuu, să cauți soluții, să practici medicina bazată pe dovezi, de fapt asta înseamnă să răspunzi nevoilor pacientului cu dovezi științifice. „Din fericire, Germania nu a fost tot. Am avut șansa să ajung la Edinburgh, la Ethicon, la subsidiara companiei americane Johnson&Johnson, care fabrică suturi chirurgicale și dispozitive de închidere a plăgilor începând cu 1887 și care organiza cele mai tari cursuri de microchirurgie din lume. Iar pentru mine microchirurgia a însemnat un întreg univers despre care doream să știu tot, să înțeleg ce poate să facă, ce schimbări de mentalitate medicală aduce, ce dogme răstoarnă.“
În 1998 Mihai Ionac a organizat primul congres internațional de microchirurgie și a început programul de cursuri care continuă până astăzi, în prezent sub coordonarea colegilor săi. Aceste cursuri au pus Timișoara și UMF Victor Babeș pe harta microchirurgiei mondiale.
„La aceste cursuri au venit peste 2.000 de chirurgi din absolut toată lumea – întreaga Europă, Filipine, Statele Unite, Rusia, Marea Britanie, țări arabe.“
Ele i-au avut ca lectori invitați pe unii dintre cei mai cunoscuți microchirurgi din lume ca Geoffrey Hallock, Joon Pio Hong, William Lineaweaver, Lee Dellon, Alexandros Beris, Bruno Battiston sau Yelena Akelina.
„Eu am fost invitat ca lector la cursuri în Egipt, Germania, Grecia, Italia, Serbia, Suedia.“
Iar pe plan național a fost ales președintele Societății Române de Microchirurgie Reconstructivă, iar ulterior președintele Internațional Society of Experimental Microsurgery, societate înființată în anii ’60 de profesorul Sun Lee, părintele transplantului microchirurgical de organe, pe care l-a cunoscut personal.
„În paralel, în clinică am avut o perioadă fabuloasă. Faptul că autotransplantul de țesuturi microchirurgical permite să rezolvăm situații care până atunci pur și simplu nu aveau soluție a făcut să operez în echipe multidisciplinare cu colegii de la chirurgie generală, maxilofacială, pediatrică, toracică, ginecologie, neurochirurgie, ORL, ortopedie, practic în toate specialitățile. Am fost invitat să operez în Egipt, în Grecia, în Polonia.“
În 2006 el devenea managerul celui mai mare spital din vestul României și înființa cea de-a doua secție clinică de chirurgie vasculară din România. Începutul a fost formidabil de greu, în ciuda unui grup de colaboratori de excepție, opoziția la acest proiect a fost fantastică, își amintește el. A învins tenacitatea.
„Am început să creștem încet, iar activitatea mea a început să se concentreze tot mai mult pe patologia vasculară. Am descoperit frumusețea acestei specialități, faptul că are impact asupra vieții sau a membrului unui pacient, dar și faptul că e o specialitate oarecum asemănătoare cu microchirurgia, în care, în afară de cord și craniu, poți practic să operezi din cap până la picioarele pacientului.“ În România este un teritoriu aproape neexploatat, vast, complex și suficient de provocator.
Treptat, în spitalul din Timișoara au început să se opereze mii de pacienți vasculari pe an, cazuri tot mai complicate. Ca să operezi cu succes pe vasele de sânge trebuie să planifici cu minuțioziate intervențiile, spune Mihai Ionac.
„Pentru asta avem nevoie de imagini radiologice de o calitate care inițial nu era disponibilă în vestul țării. Acum cred că suntem privilegiați cu investigații de o calitate foarte bună în Timișoara.“
Cel mai important, spune el, a fost să dezvolte această specialitate. În 2014 a înființat împreună cu un grup entuziast de colegi chirurgi vasculari Societatea Română de Chirurgie Vasculară (SRCV). Aceasta a devenit membră cu drepturi depline a European Society of Vascular Surgery (ESVS).
„În 2015 am devenit membru în Boardul European de Chirurgie Vasculară din cadrul UEMS (European Union of Medical Specialties), organism care se ocupă cu armonizarea pregătirii în specialitate la nivel European.“ E singurul român în comisia de examinare pentru titlul de medic specialist european de chirurgie vasculară.
Contactul permanent cu colegii din străinătate, participările sale în diverse organisme (între 2016 și 2019 a fost consilier pentru România la ESVS, anul acesta a devenit membru în Boardul celei mai vechi Soceități de Chiururgie Cardiovasculară din Europa – European Society for Cardiovascular Surgery) și faptul că an de an a vizitat timp de o săptămână 2-3 clinici de top de chirurgie vasculară din Europa și desigur, faptul că a reușit să îmbunătățească dotarea clinicii prin achiziția unui angiograf, au făcut să poată oferi pacienților tratamente la nivel european.
„Suntem primul colectiv care aplică simultan tehnicile de chirurgie vasculară deschisă, clasice și pe cele moderne, minim invazive, endovasculare.“
Apoi, călătoria lui Mihai Ionac în lumea medicinei multidisciplinare a continuat cu povestea ArTerra care acum se scrie.
Citește și în ediția tipărită nr. 184, Octombrie 2026 — gratuit pentru abonații ZF. Vezi ediția
București, ce bine că ești! Cu ochii larg deschiși
București, ce bine că ești! Cum arată un city break în Capitală la recomandarea Anei Rubeli? „Aș începe cu zona Cotroceni, apoi Icoanei-Ioanid, aș continua pe străzile din jurul bulevardului Dacia, apoi spre Armenească și Cartierul Evreiesc”
