Cine este Ofelia Cozma? De la inginer a ajuns skincare specialist, apoi a lucrat în educație, iar acum se descrie drept un educator, un mentor de lifestyle. Ce este un educator de stil?
Într-o lume care aleargă în continuare neobosită după tinerețea fără bătrânețe, după suplețea fără „pată“ și după cele mai noi trenduri, apar și altfel de modele.
Într-o lume care aleargă în continuare neobosită după tinerețea fără bătrânețe, după suplețea fără „pată“ și după cele mai noi trenduri, apar și altfel de modele. Iar termenul e folosit aici cu dublă conotație –de exemplu și de fotomodel. Deși 90-60-90 rămâne etalonul în cele mai multe cazuri, dimensiunile celor care urcă pe podiumuri sau care apar în pictoriale sunt mai variate decât oricând. Și la fel de mult s-a lărgit și plaja de vârstă a persoanelor inspiraționale, care au făcut ca moda să le fie parte integrantă din viață. Cum ajungi însă să fii model dacă nu te încadrezi în standarde? Ofelia Cozma, unul dintre cele mai cunoscute asemenea exemple locale, își dezvăluie parcursul pentru După Afaceri Premium.
„Moda se poate cumpăra, iar stilul se educă și se rafinează toată viața. Trebuie doar să ne străduim puțin să ne analizăm onest și să ne cunoaștem“, povestește ea.
La bază, Ofelia este inginer. Ulterior, s-a mai dus la niște școli și a devenit și skincare specialist – atunci când nevoia de a începe de undeva, în Kuweit, a împins-o. După care, făcând o pauză determinată de depistarea unui cancer, atunci când s-a întors la muncă, a mers către educație, lucrând la The British School of Kuwait, timp de zece ani – în cadrul Catedrei de Creative Arts, specialitatea Design & Technology – și la British Academy of International Arts.
„Acum, mă ocup cu ce simt că îmi dă rost: merg și le vorbesc tinerilor despre antifragilitate și curaj. Totodată, cred că le dau femeilor mai tinere o altă perspectivă asupra vârstei.“
Se ocupă și de consultanță personalizată de imagine. Asta nu înseamnă doar garderoba cuiva, ci și alte componente ale imaginii, adaugă ea. „Reușesc să le îndrum astfel încât să obțină cu investiții minime o imagine calibrată pe stilul de viață, activitățile, bugetul și personalitatea fiecăreia.“
Dar cum a ajuns Ofelia Cozma la modă?
A făcut multe până să ajungă aici. A fost, pe rând, inginer, agent de asigurări, specialist în îngrijirea pielii, manager al unui salon de înfrumusețare, profesor, blogger și, mai recent, educator de stil.
„Nu am studii de modă, nu din cele care se finalizează cu o diplomă în domeniu.“
Însă, a avut șansa să trăiască 19 ani în Kuweait, care este ca un Dubai mai mic, iar aici preocuparea pentru modă era una esențială, povestește ea.
Soțul său a plecat cu un contract guvernamental să lucreze în această țară din Orientul Mijlociu și, la scurt timp, Ofelia a renunțat la cariera în asigurări pe care o avea în România, ca să fie împreună acolo. După ce a făcut cursuri și practică la Academia „Christine Valmy“, a lucrat ca skincare specialist (specialist în îngrijirea pielii) și manager în trei saloane.
„Apoi, am lucrat home service (la domiciliu – n. red.) pentru câteva prințese (sheikha) din familia regală, care m-au recomandat și prietenelor lor. A trebuit să întrerup, depistând că aveam cancer care trebuia operat și tratat.“
A fost un moment de reevaluare și reașezare a vieții.
Atunci când a reluat munca, a virat către educație, din nevoia de a face ceva cu impact.
„Așa a început activitatea didactică la una dintre cele mai prestigioase școli din Kuweit. Am lucrat ca teacher assistant în Lower Department, iar apoi, împreună cu profesoara mea, am înființat catedra de Design & Technology, care a crescut de la un opțional pentru copiii nonmusulmani (în timp ce elevii musulmani studiau Islamul) la materie de curriculă în clasa pregătitoare până în anul al 13-lea.“
Ulterior, Ofelia a devenit profesor. În paralel, preda și cursuri la afterschool, la British Academy of Internațional Arts. În 2012, soțul său a suferit un infarct masiv și a murit brusc.
„Am terminat anul școlar și am venit în vară acasă, dar apoi m-am întors la școală, care era, în acel moment, singurul punct de stabilitate al existenței mele.“ Însă a fost și ultimul an școlar în Kuwait. „Nu mă mai regăseam, singură într-o țară străină. M-am repatriat în vara lui 2013.“
Aceasta a fost călătoria majoră și definitorie a vieții sale. A învățat tot ceea ce e astăzi. Acolo a învățat și modă.
„Ce apărea pe planetă, într-o săptămână puteam atinge în magazinele marilor branduri. La vremea aceea, aproape că nici nu exista internetul.“
Acolo a descoperit și conceptele de sales (reduceri), outlet, end of line, last piece și preowned.
„Am trăit în mediul acela multicultural, în care aveai și souk (bazar) și târguri de haine. Totodată, faptul că nu aveam bani pentru a cumpăra ce îmi doream pe atunci (eram ca Alice în Țara Minunilor) m-a învățat treptat cum să aleg, în ce merită să investesc, cum să drămuiesc, cum să combin, pe ce să pun accent.“
Asta i-a fost școală de modă. Un rol important a jucat și mama sa, care i-a insuflat grija pentru felul în care arată.
„Pe lângă asta, m-au influențat și clientele mele, care veneau din înalta societate, inclusiv câteva prințese din familia regală. Intram în dormitorul lor, în dulapul lor, ca să nu mai povestesc despre câte lucruri mi-au dăruit.“ Și acum, unele dintre poșetele și eșarfele pe care le poartă sunt dintre cele primite de la ele.
„Totuși, partea de carieră care mi se potrivește cel mai bine rămâne, cred, cea de educator, de mentor de lifestyle. Nu întâmplător nu am zis «modă», fiindcă ce fac eu cred că este mai amplu de atât.“
Scrie pe blogul personal, dar are și cliente cărora le-a reconfigurat sau ajustat garderoba. Pentru unele a făcut și face personal shopping, pentru altele a oferit consiliere punctuală la anumite evenimente.
„Argumentez fiecare alegere, astfel încât persoana să știe, pe datele «tehnice» pe care le avem (date fizice, activități predominante, hobby-uri, stil de viață, etapă a vieții), cum să procedeze și singură. Le ghidez, nu le țin dependente de mine.“
Despre legătura ei cu moda declară că este una relaxată. Nu e pasionată de trenduri, ci, mai degrabă, de a integra imaginea exterioară în personalitatea fiecăruia.
„Eu mă joc, în felul meu, cu elemente stilistice. Cred că asocierea mea cu stilul s-a făcut treptat și pe cale naturală, în timp, ca urmare a faptului că oamenii au putut detecta o coerență stilistică și de imagine.“
E un mod de viață, nu un scop. Dintotdeauna, dacă ar fi să deruleze filmul vieții ei, i-au cerut sfatul prietenii, atunci când aveau de achiziționat ceva, fie pentru un eveniment, un cadou ori un alt prilej.
„Am făcut asta mereu. Dintr-o privire, mutând în casă câteva obiecte între ele, am schimbat tot interiorul. Într-o ținută, adăugând un accesoriu inspirat, am echilibrat și înviorat situația. Altfel spus, am făcut consultanță încă de pe vremea în care nu exista consultanța stilistică.“
Astăzi, spune despre sine că e povestitor, sfătuitor și educator de stil.
„Sunt convinsă că mediul în care creștem și ne dezvoltăm este esențial.“
Armonia din familie, preocuparea și grija pentru a trăi frumos, toate acestea fac parte din educația viitorului adult. Dar, desigur că oamenii se și educă în timp, odată cu maturizarea și cu conștientizarea personalității proprii.
„Legat de modă: cred că se bate prea multă monedă pe trenduri în detrimentul stilului. Moda ar trebui să ne ajute să înțelegem fenomenele stradale ori sociale cu care ne intersectăm și să le acceptăm.“ Stilul este însă cel care ne definește. E extensia noastră, e parte din noi.
„Știi cum e? Toată lumea are în casă o masă, un dulap, un pat, covoare etc. Dar unele case arată precum cei care le populează, altele ca un showroom. La fel și garderobele.“
Dacă ar fi să aleagă totuși câteva piese-cheie pentru orice garderobă, optează pentru o cămașă albă din poplin, un pardesiu, un sacou, o poșetă clasică și o eșarfă. Asta pe lângă o fustă clasică și o pereche de jeans pe care, cel mai probabil, lumea le are deja în dressing.
Din propria garderobă, cele mai dragi îi sunt o eșarfă, o broșă, o geantă mov pe care a achiziționat-o în pandemie din Dubai și pe care o poate integra ușor în propriile ținute, un sacou negru cu o croială clasică, un caftan dintr-un material creponat, plisat și un mantou.
„Acum 30 de ani, am văzut într-un magazin din Kuweit un mantou 3/4 din catifea de mătase. Mi-a rămas sufletul la el. Am mers în weekend împreună cu soțul meu, cu argumentul suprem că «mă pot imagina cu haina asta și peste 30 de ani, la operă».“
Costa cam 200 de dolari, ceea ce era enorm pentru ei, atunci. Când au mers la casă, au primit un discount de 15%.
„Ei bine, acum câteva săptămâni, chiar l-am îmbrăcat la operă. De fapt, de atunci l-am purtat de sute de ori, în fel de fel de contexte. Este, poate, cea mai prețioasă piesă a mea, chiar dacă nu și cea mai scumpă.“
În general, obiectele pe care le consideră speciale sunt cele clasice, care transcend timpul. Sunt versatile, unice și foarte purtate.
„Atunci când călătoresc, dau și o raită pe la vitrine și magazine. De asemenea, mă uit online după piese care s-ar potrivi cu persoanele pe care le consiliez ori după piese care ar completa sau ar lega ce există deja.“
Clienții ei sunt cu precădere femei independente financiar, cu joburi stabile. Sunt femei care se îmbracă bine, corect, dar care își doresc ieșirea din tipare și șabloane.
„Câteva m-au apelat fiindcă erau în căutare de ceva nou ori erau în derivă stilistică. Au aflat despre mine și, văzându-mă pe rețelele sociale, s-au simțit inspirate. Au fost și situații în care munca mea a avut un rol terapeutic, iar pe acelea le consider marile succese.“
Afirmă că are o gândire tehnică, un soi de pragmatism și simț practic, iar ingineria are nevoie de acestea. Dar are și o dominantă artistică și creativă, pe care a folosit-o în toate joburile și în toate locurile prin care a purtat-o viața.
„De aceea mă gândesc că aș fi fost un bun designer de interior. De fapt, fără a avea studii cu diplomă, am amenajat toate locuințele în care am stat, plus câteva pentru prieteni, dar și mai multe spații de lucru. În realitate, designerul de interior este tot un stilist, dar pentru locuințe și alte spații.“
Dat fiind faptul că aproape toată viața sa a fost o plecare de undeva către undeva, o mutare dintr-un loc în altul, și-a promis ca anii ăștia în care mai are forță, energie și putere fizică să îi folosească pentru a face lucrurile pe care și le-a dorit și nu a putut să le realizeze din cauza obligațiilor contractuale și a responsabilităților familiale și sociale.
„Acum merg des la operă și la filarmonică, la teatru. Călătoresc în alte orașe pentru câte un eveniment cultural. Uneori, merg speaker la evenimente despre leadership feminin, dar nu numai. Particip câteodată și la interviuri și podcast-uri.“
De altfel, și ascultă podcast-uri, nu doar muzică. Citește, dar și scrie despre ce o inspiră și o emoționează.
„Pe viitor, vreau să realizez un podcast despre curaj, pentru care trebuie să ajung la București. Vreau totodată să plec la Barcelona, să mă reapuc de scris pe blog – am o sumedenie de teme notate pe caiet, pe care doresc să le dezvolt acolo –, să pictez – e un hobby pe care aproape că l-am părăsit.“
Tot pe listă e o operație de cristalin la ambii ochi, dar și o serie de colaborări noi și continuarea celor deja existente, conchide ea.
Citește și în ediția tipărită nr. 184, Octombrie 2026 — gratuit pentru abonații ZF. Vezi ediția
București, ce bine că ești! Cu ochii larg deschiși
București, ce bine că ești! Cum arată un city break în Capitală la recomandarea Anei Rubeli? „Aș începe cu zona Cotroceni, apoi Icoanei-Ioanid, aș continua pe străzile din jurul bulevardului Dacia, apoi spre Armenească și Cartierul Evreiesc”
