Care este povestea biroului românesc de arhitectură care a ajuns de trei ori pe lista scurtă a celor mai prestigioase premii de arhitectură din Europa, cel mai recent în 2022?

Cele mai prestigioase premii din arhitectura europeană sunt cele oferite de fundația Mies van der Rohe, fundație care poartă numele părintelui arhitecturii moderne – Ludwig Mies van der Rohe. Acestea se acordă o dată la doi ani, iar la fiecare ediție a concursului, țările de pe Bătrânul Continent vin cu propunerile pe care un juriu specializat le evaluează. În total, la ediția din 2022 au fost înscrise peste 520 de lucrări din Uniunea Europeană, de la muzee la clădiri rezidențiale. Din România au participat patru proiecte, dintre care două ale biroului de arhitectură ADNBA. Pe lista scurtă au ajuns 40 dintre acestea, printre care și unul al ADNBA.

„E a treia oară în carieră când ajungem pe lista scurtă“, spune Adrian Untaru, cofondator al biroului local de arhitectură. Prima oară a fost în 2016, cu proiectul Dogarilor, apoi în 2018 cu Occidentului, iar acum cu clădirea de apartamente din strada Mumuleanu.

Relația ADNBA cu concursurile și cu premiile e însă mult mai veche. Povestea biroului începe să se scrie acum circa două decenii, cu doi dintre cei care sunt astăzi parteneri în business – Andrei Șerbescu și Adrian Untaru.

„Ne-am cunoscut în timp ce făceam pregătire pentru admiterea la Facultatea de Arhitectură.“ Unul studia la Vianu și altul la Lazăr. Niciunul nu avea în familie pe cineva din domeniu. „Ne-am împrietenit atunci și am rămas prieteni toată facultatea.“

Apoi, încă de pe băncile universității, au pornit proiectul ADNBA. Era anul 2003.

„Nu am lucrat nicăieri în rest. Am învățat totul din mers.“

Adrian Untaru afirmă acum, uitându-se în urmă, că nu știe dacă a fost cea mai bună decizie să devină direct antreprenori. Au sărit peste etape care, probabil, i-ar fi ajutat în dezvoltarea ulterioară. Totuși, au reușit. Astăzi, echipa ADNBA numără 50 de oameni, inclusiv un departament propriu de proiectare de instalații.

„Suntem unul dintre birourile mari, cu o cifră de afaceri de 1,5-2 milioane de euro anual. Noi am pornit la drum în doi, iar după 3-4 ani ni s-a alăturat Bogdan Brădățeanu.“ Esenghiul Abdul este cel de-al patrulea partener al biroului, poziție pe care o ocupă de patru ani.

Numele ADNBA a fost ales la început după 3-6 luni de tatonări. Au mizat pe un joc de litere printre care se află și inițialele lor, dar au inclus și termenul de ADN, care i-a dus cu gândul la ideea de identitate.

Primul proiect l-au realizat pe vremea când Andrei și Adrian erau în anul șase de facultate. E vorba de un magazin amplasat pe Calea Victoriei, vizavi de magazinul București. Era un magazin de haine ce purta numele Fabrik. A fost un proiect gândit a avea mult fier și un look industrial.

„Acum e în trend genul ăsta de amenajare, dar atunci nu era, motiv pentru care a fost mediatizat puternic, deși noi nici nu absolviserăm facultatea.“

Cum au ajuns să facă asta? Erau prieteni cu fondatorii Fabrik, care erau niște aventurieri, după cum îi descrie Adrian.

„Îmi amintesc că am băgat tone de metal în magazinul acela. Locatarii blocului credeau că le consolidăm clădirea și se bucurau.“

În primul an de activitate, fondatorii ADNBA au făcut un magazin și o terasă, dar apoi au pedalat în gol. Afacerea a mers foarte prost o vreme.

„Participam la concursuri și aveam iluzia că putem face lucruri. Totuși, era ceva ce nu ne lăsa să renunțăm, de fiecare dată era altceva.“ La început, au fost încurajați de nominalizarea la Bienală. Apoi au fost alte evenimente care i-au convins.

„În 2007, am avut gata prima noastră casă. O începuserăm în 2003. Ca să realizezi o clădire, ai nevoie de mai mulți ani, vreo patru în cazul fericit. E un ciclu lung.“

Începutul a fost greu, spune Adrian. Erau doar doi oameni și, din când în când, mai câștigau concursuri pe care le adăugau la portofoliu. Apoi, în 2006, au avut șansa să meargă la un training în SUA, la o firmă ce avea 600 de oameni în 22 de birouri.

„La finalul programului, am avut de ales dacă să rămânem în SUA și să lucrăm pentru ei, dacă să cumpere americanii proiectul nostru din România și să ne întoarcem în țară sau dacă să lucrăm pentru ei în sistem de outsourcing 1-2 ani, iar apoi să reluăm discuția pentru primele opțiuni.“ Au ales varianta a treia și o vreme au mers așa, dar apoi au întrerupt colaborarea.

Ulterior, în 2013-2014, au cunoscut alți oameni care le-au influențat drumul, e vorba tot de niște străini, de această dată austrieci. „În acea perioadă am lucrat mult cu străini.“

În 2014 a fost gata și unul dintre cele mai importante proiecte ale biroului, Dogarilor, o clădire începută în 2011.

„Am câștigat atunci toate premiile pe care le puteam câștiga.“ E vorba de un ansamblu ce cuprinde 50 de apartamente diferite, dar și o serie de spații comune atent gândite. „E un proiect ce a presupus multă manoperă.“

Uitându-se în urmă, cofondatorul ADNBA spune că deși au început cu un mic magazin și cu o terasă la mare, ei au devenit cunoscuți mai mult prin proiectele rezidențiale.

„Asta se întâmpla acum circa nouă ani, când am venit cu un proiect total diferit – Dogarilor, care ne-a deschis multe uși.“

În același an, au finalizat și clădirea Mora House, realizată din piatră. Ca urmare a rezultatelor obținute cu Dogarilor, antreprenorii au început să fie abordați de companii mari și de dezvoltatori. În 2016 au venit și proiectele complexe, cum e cazul Aviației Park, cu 350 de apartamente.

„Pe lângă rezidențial, acum facem și office. Avem în portofoliu două proiecte emblematice.“ Unul este Milo Office, amplasat în zona zero a Bucureștiului, cu care

ADNBA a câștigat și Bienala de Arhitectură. Un alt proiect este Tandem, sediul Orange România, aflat tot în apropiere.

„La Milo, am fost inspirați de Palatul Telefoanelor din apropiere și am mizat pe stilul art deco, pe când la Tandem am vrut să ne racordăm la zonă și am gândit o clădire fragmentată, mai degrabă decât una monobloc.“

Cele două sunt unele dintre proiectele recente ale biroului, ele însumând circa 50.000 mp în zona ultracentrală a orașului.

„Este, poate, una dintre cele mai mari intervenții construite din centrul Bucureștiului din ultimii 30 de ani.“

Pandemia a fost o perioadă dificilă pentru compania ce se apropie de aniversarea primelor două decenii. „Suntem un business sensibil la influențe externe, depindem de apetitul investitorilor, fiind poziționați în avangardă.“

Per total, au fost fluctuații mari în ultimii doi ani, deși lucrurile nu au fost la fel de rele pe cât se așteptau fondatorii ADNBA. Circa 3-5 luni a fost totul oprit, iar apoi s-au reluat proiectele.

„Totuși, pentru noi, pandemia a întrerupt o perioadă de creștere, așa că ne-a prins fără rezerve financiare.“ Porniseră de la 250.000 de euro afaceri în 2016 și ajunseseră la de zece ori mai mult în 2019.

„Ca renume însă, cel mai bun an a fost 2016, ca urmare a tuturor premiilor pe care le-am obținut cu Dogarilor.“ În arhitectură există un decalaj de 2-3 ani între momentul împlinirilor profesionale și cel al împlinirilor financiare.

„Tot în 2016, am fost invitați să participăm în pavilionul central al Bienalei de la Veneția, cel mai important eveniment din arhitectură.“ La bienală, fiecare țară are pavilionul ei, dar există și un pavilion central, conturat de un curator care creionează o temă generală și care invită birouri din toată lumea. La ediția de acum șase ani, curatorul expoziției principale a fost Alejandro Aravena, un arhitect chilian.

„Noi ne-am numărat atunci printre cele 70 de birouri selectate din întreaga lume. Am fost alături de cei pe care îi idolatrizam în facultate. A fost un moment unic.“

Tot în același an 2016, arhitecții ADNBA au început să lucreze cu investitori mari, precum Forte Partners, Mulberry (deținut de Ovidiu Șandor) sau Prime Kapital.

„Am semnat cu toți în același an, la câteva luni diferență.“

ADNBA face proiectarea generală, se ocupă și de drumuri, și de infrastructura generală, și de clădiri, și de peisagistică. Tot ce se cheltuie, de la plante la prize, trece prin ei.

„Noi coordonăm aceste proiecte, astfel că rămânem în asistență până la final. Ne implicăm ani de zile.“

Fondatorii ADNBA se feresc de a participa la pitch-uri. Nu cred în ele.

„Credem că un proiect construit este reușita atât a noastră, în calitate de arhitecți, cât și – în egală măsură – a beneficiarilor, a investitorilor.“ Este un dialog care se întinde pe parcursul a cel puțin patru ani, ciclul minim al unui proiect.

Este nevoie de compatibilitate între arhitect și investitori pentru ca un proiect să ajungă să fie construit, finalizat peste un anumit standard.

„Am lucrat cu mulți clienți, iar printre cei mai vechi se numără Urban Spaces. I-am cunoscut acum 10 ani și, alături de ei, am reușit două din cele trei proiecte ajunse pe lista scurtă a Mies Awards.“

Adrian spune că ținta e un portofoliu mixt de proiecte mari și mici. La cele de doar 15-20 de apartamente e loc de inovare, dar nu câștigi financiar din ele. „Acum avem un nucleu bun și putem să ne dezvoltăm, dar nu vrem să luăm proiecte noi doar de dragul creșterii.“

Arhitecții, adaugă el, servesc o societate și nu se pot desprinde de ea. Bucureștiul, spre exemplu, e un organism viu, care crește. El se transformă, se dezvoltă, nu mereu în cea mai bună direcție, dar se observă o evoluție.

„Proiectele noastre poartă o responsabilitate – față de mediul construit, față de oraș, față de modul cum clădirea noastră este percepută sau se integrează, față de viața ei în timp, de cât de frumos sau nu «îmbătrânește», față de utilizatorii ei, de modul cum este ocupată și locuită.“

Astfel, fondatorii ADNBA încearcă să se ferească de gesturi stridente – care poate nu mai sunt, după o perioadă de timp, la fel de armonioase -, de influențe sau trenduri care, de asemenea, pot fi ușor perisabile.

Acum doi ani, în pandemie, ADNBA a deschis un birou la Berlin, alături de doi parteneri de acolo – Aleca Bunescu și Andrei Mușetescu. E vorba de doi români care profesează local. „Vrem să ne folosim de structura de aici și de experiența lor acolo pentru a reuși.“

Momentan, biroul participă la concursuri și speră să spargă granițele. „Am câștigat două premii.“ Germania e o piață mare, cu un sistem foarte bine organizat de concursuri, iar Berlinul este un oraș viu, explică Adrian. Biroul de arhitectură are, de asemenea, un proiect pentru o casă de 7.500 de metri pătrați în Arabia Saudită.

„Noi personal – eu și Andrei – nu mai desenăm efectiv, dar ne implicăm în continuare activ, cum ar fi în faza de concept a proiectelor.“ În arhitectură e nevoie de muncă multă, dar și de inspirație. E despre experiment și experiență, conchide antreprenorul.

Adrian Untaru, cofondator al biroului local de arhitectură ADNBA: „Proiectele noastre poartă o responsabilitate – față de mediul construit, față de oraș, față de modul cum clădirea noastră este percepută sau se integrează, față de viața ei în timp, de cât de frumos sau nu «îmbătrânește», față de utilizatorii ei, de modul cum este ocupată și locuită.“

Cultură