Supliment editat de Ziarul Financiar

Cultură

Cand spatial devine fluid…

PROIECT FRONTIER DESIGN, ARH. RADU C~LIN TEXT VIORICA BUIC~ FOTO SERBAN BONCIOCAT, IGLOO MEDIA “Nelinistea de azi priveste in mod fundamental spatiul, in mult mai mare masura decat timpul; timpul nu apare, probabil, decat ca unul dintre jocurile de distributie posibile intre elemente care se repartizeaza in spatiu

Cand spatial devine fluid…
Cand spatial devine fluid… · Foto: După Afaceri

PROIECT FRONTIER DESIGN, ARH. RADU C~LIN
TEXT VIORICA BUIC~
FOTO SERBAN BONCIOCAT, IGLOO MEDIA

“Nelinistea de azi priveste in mod fundamental spatiul, in mult mai mare masura decat timpul; timpul nu apare, probabil, decat ca unul dintre jocurile de distributie posibile intre elemente care se repartizeaza in spatiu.”

Daca modernismul a pus in evidenta un concept structural al locuirii, o privire rece, critica si functionalista, postmodernismul a instaurat dimensiunea subiectiva, personala, placerea ca principiu generator al spatiului locuit. Cadrele rationale ale organizarii spatiului au fost aproape spulberate, jocul si combinatiile libere luand locul structurilor sistematice. In acest context al unei totale libertati de expresie, fluiditatea spatiului a devenit una dintre obsesiile locuirii contemporane. Tocmai ideea de spatiu deschis, uniform si ofertant vizual a guvernat proiectul amenajarii unei locuinte unifamiliale din Bucuresti, o casa datand din perioada interbelica, aproximativ din 1930. Supravietuitoare a regimului comunist (casa se gaseste intr-o zona inconjurata de blocuri socialiste), cladirea a necesitat numeroase transformari structurale pentru a putea raspunde complet la cerintele estetice ale noilor proprietari.
Proprietarii nu si-au dorit o locuinta cu numeroase camere, ci una deschisa, care sa puna in prim-plan confortul, fara a neglija aspectul estetic general. In consecinta, la interior lipsesc aproape cu desavarsire usile (doar baile sunt clar delimitate), intregul capatand astfel o extraordinara fluiditate.
Pentru ca structura initiala nu oferea suficient spatiu, au fost exploatate la maximum toate componentele: mansarda a fost valorificata ca spatiu locuibil, subsolul a devenit spatiu de depozitare, dar adaposteste de asemenea bucataria si o sala de sport. Bilantul final nu este impresionant cantitativ, dupa cum deja aminteam: un dormitor la etajul I, unul la mansarda (ambele insotite de bai) si un living urias la parter (cu o baie de serviciu). Modul in care aceste spatii se organizeaza, cele doua etaje fiind legate printr-o scara balansata, genereaza insa o atmosfera aparte, o spatialitate confortabila care ascunde cu maiestrie dimensiunea mai putin ofertanta a cladirii.
Un rol fundamental in crearea atmosferei elegante si a impresiei de spatialitate
l-au avut piesele de mobilier alese pentru amenajarea propriu-zisa a interioarelor, precum si celelalte elemente decorative. Casa contine intr-o proportie dominanta mobilier Innova, un nume ce garanteaza calitatea si eleganta, dar exista si piese concepute de arhitect si realizate tot de acesta in atelierul propriu, precum si alte obiecte din materiale mai putin obisnuite, precum patul pe structura metalica. Cromatica generala este una aproape sobra, impunand o eleganta confortabila, insa din cand in cand anumite tonalitati sunt contrapunctate inspirat prin detalii decorative. Ansamblul interior, din bucatarie in dormitoare si trecand prin bai, dezvaluie o diversitate texturala uimitoare, materialele folosite fiind de asemenea numeroase, uneori chiar contrastante.
Liniile, fie sculpturale, fie delicate, moi, ale pieselor de mobilier sunt puse in valoare prin sisteme de iluminat speciale produse de firme cunoscute precum Luceplano, Artemide sau Ikea. Lumina accentueaza detaliile arhitecturale si de design interior. Amenajarea este una unitara si, chiar daca la prima vedere poate parea rece, se dezvaluie confortabila si eleganta intr-un mod nuantat.

Coperta Octombrie 2026

Citește și în ediția tipărită nr. 184, Octombrie 2026 — gratuit pentru abonații ZF. Vezi ediția