Business Jet: nu-i avionul firmei, dar e foarte aproape
Primele lucruri care iti sar in ochi cand te sui intr-un avion obisnuit care face cursa peste Ocean sunt numarul si calitatea vocala a copiilor. Sunt multi. Sunt galagiosi. Si sunt capabili sa transforme o calatorie de sapte-opt ore, potential relaxanta, intr-o proba de rezistenta nervoasa
Primele lucruri care iti sar in ochi cand te sui intr-un avion obisnuit care face cursa peste Ocean sunt numarul si calitatea vocala a copiilor. Sunt multi. Sunt galagiosi. Si sunt capabili sa transforme o calatorie de sapte-opt ore, potential relaxanta, intr-o proba de rezistenta nervoasa.
Inclusiv pentru cei de la categoria business. Care platesc un pret frumos nu numai pentru sampanie si fotolii largi, ci si pentru un anume confort personal greu de definit ca atare. Ei bine, tocmai acest confort eluziv poate fi gasit, la aceiasi bani, intr-un asa-numit Business Jet. Nu-i un serviciu, e chiar un avion. Pe numele complet Boeing Business Jet, aparatul e de fapt un Boeing 737 (in care incap in mod normal spre 200 de persoane) modificat astfel incat ofera doar 48 de locuri la clasa business – si atat. In spate, unde isi fac veacul de obicei copii aceia care trec oceanul plangand nu e nimic altceva decat garderoba. Acolo unde domnii si doamnele manageri isi tin, fireste, sacourile pe umeras.
Ideea a fost a companiei germane Lufthansa si e pusa in practica cu avioane luate in leasing de la compania elvetiana specializata Privat Air. Conceptul, un avion doar cu clasa business, pare sa fi venit la timp pentru a pune mana pe clientii decedatului Concorde: oameni de afaceri care vor maximum de relaxare si confort in aer, si care sunt gata sa plateasca pentru asta.
Sa plateasca, nu sa-si dea camasa de pe ei. Biletul Munchen-New York costa, dus-intors, 6.000 de dolari, acelasi pret ca un loc la business intr-un avion obisnuit. Chiar si asa, costurile de operare mai reduse ale aparatului fac serviciul rentabil incepand de la o rata de ocupare de 50%.
Semnatarul acestor randuri a testat serviciul si-a fost impresionat de el, drept pentru care nu-si aroga pretentii de obiectivitate. Totusi, cateva lucruri sar in ochi chiar si pentru omul de afaceri plictisit demult de clasa business. Primul este distanta pana la locul din fata. Nici chiar si un basketbalist de 2 metri nu poate sa atinga scaunul din fata, macar cu varful degetelor. Chestia asta e comoda nu numai cand te odihnesti, ci si cand vrei sa faci un drum pana la ..an spatele avionului. Vei constata cu placere ca nu-i nevoie sa-l trezesti pe cel de langa tine. Apropo de vecin, fiecare rand are doar patru scaune, grupate doua cate doua. Intre ele e suficient loc astfel incat daca se intampla sa adormi, nu exista nici un risc sa te trezesti in tete-a-tete cu cel mai apropiat pasager.
Dar clasa se vede si in alta parte: doar 12 pasageri concureaza pentru atentia unei stewardese, in vreme ce masa servita la bord are alura de mare restaurant parizian. Inca nu e Internet la bord, dar se pregateste pentru toamna. Fiecare pasager are insa propriul player, pentru care poate sa aleaga intre 10-15 filme artistice. Suprinzator, mai putin de jumatate o fac: ceilalti au de lucru pana cand li se termina bateriile de la laptop… Asta in caz ca invidiati inaltul management al companiilor occidentale.
Navetisti de lux
Pentru Luftansa, proiectul a inceput sa merite banii. Rata de ocupare trece de 60%, in conditiile in care clientii sunt de obicei angajati ai marilor companii de farmaceutice, servicii financiare sau auto care fac naveta intre birourile din Statele Unite si Germania. Pentru moment, zborurile zilnice (mai putin duminica) pleaca din Munchen sau Dusseldorf si aterizeaza la Newark, la mica distanta de New York. Pentru anul acesta e in plan si destinatia Chicago. “Ideea a venit dupa 11 septembrie”, spune Paul Vandermoere, director de corporate communications la Lufthansa. “Am avut noroc si cu Continental (compania aeriana americana), care a lasat locul liber”. Chiar daca piata premium a scazut cu 20%, compania Lufthansa e optimista ca inca se mai gasesc nise in care se pot face bani. “Business Jet-ul nu e un nou model de business, ci e un produs pentru o piata data”, spune Vandermoere. Dintre cele 40 de mari companii cu birouri sau interese americano-germanice din zona Munchen sau Dusseldorf, serviciul a reusit sa-si aduca drept clienti aproximativ jumatate. “Am mostenit si clientii lui Concorde. Pana cand au oprit zborurile, erau primii in New York, la zece dimineata. Acum suntem noi primii, ce-i drept la ora doua dupa-amiaza”, conchide Paul Vandermoere.
lucian@zf.ro
Citește și în ediția tipărită nr. 184, Octombrie 2026 — gratuit pentru abonații ZF. Vezi ediția