Bursa, unul din putinele locuri unde "small" poate insemna si "better"

Atentia investitorilor de la Bursa a inceput sa se indrepte tot mai mult in ultima perioada spre actiunile putin lichide, mai ales ca titlurile cele mai urmarite de regula pe piata s-au aflat pe o tendinta puternica de scadere.

De altfel, randamentele cele mai mari dupa primul trimestru al anului le-au adus nu actiunile din primul esalon de la Bursa, ci tocmai titlurile mai “mici”, multe acestea fiind dintre cele listate pe piata RASDAQ.

Astfel, printre cele mai profitabile investitii in primele trei luni ale anului au fost cele in actiuni precum cele ale Mittal Steel Roman (fosta Petrotub), care au castigat peste 95%, Sinteza Oradea cu un plus de 68%, Antibiotice Iasi cu 46% sau IAR Brasov cu 44% si Ardaf Cluj – Napoca cu 35%. Cresteri peste avansul de 14% inregistrat de indicele de referinta BET au avut si alte actiuni din “esalonul al doilea” de la Bursa, titluri ca Broker sau Biofarm castigand 31%, respectiv 24%, care au si o lichiditate buna, in timp ce altele precum Amonil sau Carbochim au luat cate 20%.

Orientarea unor investitori si spre aceste actiuni a venit initial pe fondul cresterii puternice a blue-chip-urilor, adica a SIF-urilor, bancilor sau a Petrom, care a determinat investitorii sa caute oportunitati si printre celelalte societati. Ulterior, o data ce companiile principale de la Bursa au inceput sa scada, o parte din banii disponibili pe piata au inceput sa se indrepte si spre actiunile “uitate” in ultimul an de investitori, dar care au raportat rezultate financiare foarte bune sau au aratat ca prezinta un potential ridicat de crestere a pretului ca urmare a perspectivei unei privatizari sau preluari in viitorul apropiat. Saptamana trecuta, de exemplu, pe fondul raportarii unei cresteri puternice a profitului pe primul trimestru, pretul actiunilor Alro Slatina a urcat cu circa 46% in doar trei zile.

Majoritatea brokerilor nu recomanda totusi de regula investitii in titlurile mai putin lichide cum sunt cele de pe piata RASDAQ sau unele din titlurile de la Bursa din cauza riscului mai ridicat asociat investitiilor in aceste actiuni comparativ cu plasamentele in actiunile cele mai lichide de pe piata. In acelasi timp, in ultimii ani, brokerii nici nu au avut motive deosebite in a-si indrepta atentia spre unele din aceste actiuni in conditiile in care actiunile cele mai importante de la Bursa au adus constant castiguri foarte bune. Orientarea preponderent spre blue-chip-uri a facut totusi ca societatile mici si cele cu lichiditate redusa sa fie evaluate la doar de doua-trei ori profiturile anuale, in timp ce companiile mari se tranzactionau la de 30 de ori profitul sau chiar mai sus.

“Noi avem o strategie de plasament care evita titlurile putin lichide. In general atunci cand isi faci un portofoliu, ai in vedere in mod normal diversificarea acestuia, dar daca ai foarte multe titluri cu pondere mica in structura acestuia chiar daca acestea inregistreaza cresteri importante efectul asupra portofoliului in ansamblu este redus”, spune Iulian Panait, presedintele societatii de consultanta in investitii KTD Invest.

De aceea, a mai spus Panait, pentru un investitor mare cu un portofoliu de la 30.000 de euro in sus, nu se justifica o investitie in mai mult de unul sau doua dintre aceste titluri mai putin lichide. “In ultimii ani noi am avut si o piata in care blue-chip-urile au evoluat foarte bine si nu era nevoie sa induci un risc de lichiditate in portofoliu. Investitorii romani au devenit foarte dinamici si daca o actiune nu le confirma astestarile initiale pe care le aveau cand au intrat pe ea se misca repede. Dar daca se trezesc prinsi pe o actiuni putin lichida care nu confirma, frustrarea e dubla: pe de o parte actiunea nu creste, iar pe de alta parte din cauza lichiditatii reduse nu poate iesi de pe ea pentru a intra pe alte titluri care la momentul acela cresc”, a adaugat Iulian Panait.

Alti analisti de pe piata spun totusi ca investitorii ar trebui sa se uite mai atent si la titlurile mai putin lichide, mai ales ca aproape toate actiunile principale de la Bursa au cate o “pata neagra” pe ele din cauza unor factori care nu tin de activitatea propriu-zisa a societatilor, dar care sunt de natura sa influenteze puternic pretul.

“Lichiditatea pe o actiune se creeaza in functie de pret si nu vad de ce actiunile putin lichide ar avea aceasta anatema ca nu sunt bune. Mai ales ca aproape toate actiunile principale de la Bursa au cate o pata neagra, cea mai mare parte a acestora fiind totodata si supraevaluate fata de actiunile din domenii similare de pe alte piete”, spune Grigore Chis, manager de portofoliu la BT Asset Management.

Chis a mai precizat ca cei mai importanti in alegerea actiunilor in care sa investesti trebuie sa fie indicatorii fundamentali, si nu lichiditatea.

“Eu personal ma simt mult mai confortabil cu o investitie in actiunile unor companii care au un pret pe valoarea contabila de 0,3-0,4 sau la care capitalizarea bursiera reprezinta 10-15% din cifra de afaceri, in conditiile in care societatea face profit”, spune Grigore Chis.

Insa actiunile putin lichide au si un risc foarte important de care trebuie sa se tina cont, a mai precizat Chis, respectiv riscul de delistare.

In ultima perioada, din cauza unei hotarari a CNVM, prin care o companie se poate delista prin simpla hotarare a Adunarii Generale a Actionarilor, pe piata de capital s-a declansat un val de convocari de Adunari Generale pentru a aproba delistarea societatilor respective. In cazul unei delistari, actionarilor minoritari nu le raman decat alternativele de a sta intr-o societate inchisa sau sa ceara societatii sa le rascumpere actiunile la un pret stabilit de un evaluator si care poate fi mult mai mic decat pretul de pe piata.

O astfel de situatie s-a inregistrat de exemplu in cazul Asirom, unde societatea a anuntat ca va plati actionarilor un pret la aproape jumatate fata de nivelul din piata.

“Pe o societate ale carei actiuni sunt putin lichide, care are un actionar majoritar, dar din cauza lichiditatii scazute minoritarii sunt putini si nu sunt investitori mari mai ales de genul fondurilor straine, riscul de delistare e major”, considera Chis.

Totusi, conducerea Bursei intentioneaza sa nu mai permita retragerea de la tranzactionare a societatilor decat in urma unei oferte publice, iar Comisiile reunite de buget-finante ale Camerei Deputatilor si Senatului ii vor audia pe reprezentantii CNVM pentru ca acestia sa isi explice decizia de a permite delistarile prin simpla hotarare AGA.

Stil de viață