Asigurare de pensie sau pensie de la fond mutual?

Au mai trecut cinci ani, iar legislatia privind reforma sistemului de pensii prin adaugarea unei componente private de administrare a economiilor si o eventuala renuntare la sistemul public, din ce in ce mai obosit, a ramas in acelasi stadiu: de proiect.

S-ar putea sa mai treaca ani multi pana primele fonduri private de pensii vor intra in functiune, iar atunci s-ar putea chiar sa avem nevoie de pensie si sa fie prea tarziu pentru a mai economisi.

Pe fondul primelor tentative de introducere a sistemului privat de pensii, care dateaza inca din anul 2000, companiile de asigurari au intrat pe piata cu produse de economisire, in incercarea de a-si obisnui clientii sa economiseasca pentru pensie. Produsele reprezinta de fapt asigurari de viata ce contin si o componenta de acumulare, asa-numitele asigurari de viata mixte, dar si asigurarile de viata cu o componenta de investitie, numite si unit-linked.

Datele privind randamentele obtinute de acestea comparate cu randamentele altor forme de investitii arata insa ca pot fi luate in considerare si alte instrumente, cum ar fi fondurile mutuale, de exemplu. Cum fiecare procent in plus la randamentul anual vine si cu un pret, cei care investesc in fonduri pentru pensie trebuie sa aiba taria sa se abtina sa nu “intre” in banii economisiti pana la pensie pentru ca banii sunt mai usor de retras de la un administrator de fonduri decat de la o companie de asigurari. Avantajul economisirii si incasarii pensiei de la aceeasi companie este insa mai mult de ordin subiectiv. Pe drumul de la fondul mutual pana la compania de asigurari, multi ar putea prefera sa isi cumpere vila de la munte pe care o viseaza inca din tinerete, iar pentru pensie ar putea sa nu mai ramana mare lucru.

Un alt avantaj pe care multi il vad la asigurarile de tip unit-linked este modul mai simplu in care se poate avea acces la asigurare de viata si la un plan de economisire pentru pensie. Mai simplu inseamna de obicei si mai scump, in acest caz fiind vorba de fapt de castiguri mai mici din sumele economisite.

“Principalul avantaj pe care fondurile mutuale il ofera sunt randamentele mai bune. La asigurarile de viata cu acumulare avantajul e comoditatea. Mie in place insa ca asigurarea de viata sa fie asigurare de viata, iar partea de acumulare sa fie separata. Asa cred ca se pot obtine randamente mai bune,” spune Walter Blaj, director la Globinvest, societate care administreaza doua fonduri mutuale. Desi in scadere, diferenta de randamente dintre unit-linked si fondurile mutuale se mentine in favoarea fondurilor mutuale. Mai mult, pe langa sumele pe care le economisesc lunar la companiile de asigurari, clientii acestora platesc si o asigurare de viata, iar aceasta poate deveni un cost atunci cand clientul nu are nevoie de ea.

Cele mai performante fonduri mutuale de la inceputul acestui an au fost cele cu investitii in actiuni cotate la bursa, cele mai performante produse de investitii ale companiilor de asigurari fiind de asemenea cele cu plasamente similare.

De la inceputul anului, cel mai mare castig pe piata fondurilor a fost adus de Omninvest, administrat de SIRA cu o crestere de 19%. In acelasi timp, cele mai performante plasamente in unit-linked au adus de la inceputul acestui an castiguri care nu au depasit 13%.

O diferenta de 3% in sapte luni a randamentului, adica aproape 6% pe an, in fiecare an poate face peste 20-30 de ani intre o pensie de 1.000 de euro pe luna si una de 5.000 de euro la aceleasi sume investite.

Parerile administratorilor privind viabilitatea economisirii intr-un fond mutual pentru pensie sunt impartite. Unii spun ca poate fi o afacere buna, dar altii nu le recomanda, dar mai mult din motive subiective.

“Eu cred ca sunt o alternativa pentru pensie, mai ales ca la noi si aproape peste tot in lume fondurile mutuale aduc randamente mai mari decat cele de pensii. Impedimentul este insa de ordin psihologic. In cazul pensiilor clasice la fondurile de pensii banii ti-i opreste angajatorul, pe cand in economisirea pe cont propriu ii depui singur, cum e cazul variantei fondurilor mutuale,” crede Dorin Danescu, directorul SIRA, societatea specializata in administrerare fondurilor a companiei de asigurari Omniasig. “Cred ca folosirea unui fond mutual este viabila, cel putin pana acestea nu vor fi incluse din punct de vedere legislativ intr-un plan de pensii. 99% din oameni nu ar economisi pentru pensie din proprie initiativa. In strainatate fondurile mutuale pot functiona astfel, dar in cadrul unui plan de pensii creat de angajator,” spune Walter Blaj. De altfel, mai multe societati de administrare au incercat sa faca planuri de investitii periodice pentru investitori insa fara prea mult succes. BCR Asset Management intentiona sa lanseze un fond ai carui investitori sa fie recompensati daca investesc periodic, insa fondul nu a mai fost pana la urma lansat.

Ce face un investitor dupa ce a economisit 20-30 de ani la un fond mutual pentru a avea pensie?

“La final poti sa faci un plan de rascumparare a unitatilor de fond sau sa le rascumperi pe toate. Oricum un fond mutual este mai flexibil din acest punct de vedere pentru ca investitorul poate sa isi retraga mult mai usor banii si cu comisioane mai mici. Asta poate sa fie insa si un dezavantaj pentru ca dupa ce acumuleaza un timp omul poate fi tentat sa isi retraga banii,” spune Dorin Danescu.

Un alt avantaj al fondurilor mutuale este de asemenea ca investitorul poate sa decida in orice moment si cu costuri mici sa schimbe societatea care ii administreaza banii.

De asemenea, in cazul fondurilor mutuale este mai usor de creat un portofoliu de unitati de fond pentru dispersia riscului, cel care economiseste putand astfel sa isi diversifice portofoliul suplimentar fata de dispersia pe care administratorii o realizeaza oricum cu banii pe care ii iau de la clienti.

Pensiile platite de companiile de asigurari pot fi contractate nu numai prin contributii regulate de-a lungul mai multor ani, ci si prin plata la varsta pensionarii a unei sume mari de bani, pe baza asa-numitei asigurari cu prima unica. Pe baza sumei platite de asigurat si varsta acestuia, asiguratorul calculeaza suma pe care o poate plati asiguratului pana la sfarsitul vietii. Partea de economisire pentru pensie si obtinerea efectiva a pensiei pot fi privite si separat nu neaparat impreuna, asa cum sunt percepute cele doua componente. De exemplu, conform site-ului companiei de asigurari ARDAF, o asigurare de pensie viagera cu o prima unica de 350.000 de lei (aproximativ 100.000 de euro) poate aduce o pensie lunara pe viata de 3.407 de lei (973 de euro), pentru o persoana sanatoasa de 60 de ani. In ce ar trebui insa investit pentru pensie: actiuni, obligatiuni, depozite bancare, titluri de stat sau aur? Studiile facute pe pietele financiare arata fara exceptie ca pe termen actiunile de la bursa aduc profituri mai mari decat instrumentele cu venit fix, cum sunt titlurile de stat sau obligatiunile, chiar daca pe termene mai scurte, situatia ar putea fi inversa. In plus, cei mai tineri sunt dispusi in general sa suporte mai bine riscurile generate de fluctuatia preturilor actiunilor, fata de cei mai in varsta si care mai au cativa ani pana la pensie. Raspunsul la intrebare este destul de clar pentru o persoana de 25-30 de ani care isi poate permite sa piarda eventual putin in primii ani cu o investitie in actiuni pentru a recupera ulterior si a castiga mai mult. Pentru cineva care mai are insa cinci ani pana la pensie, varsta la care incepi sa nu mai stai bine nici cu inima, ar fi mai indicate titlurile de stat sau obligatiunile, care aduc castiguri mici, dar sigure sau in orice caz acestea sa fie preponderente in portofoliul fondului sau unitatilor unit-linked.

Stil de viață