Cum s-a schimbat arta în vremea COVID-19: interferența tehnologiei și mixul dintre online și offline sunt principalele noutăți. „Arta este și necesitate, și plăcere, și răsfăț la un loc"

Licitații de artă organizate obligatoriu online. Spectacole de teatru sau operă difuzate în mediul virtual pentru că spectatorii nu au voie în sală. Muzee și galerii de artă regândite pentru a fi pretabile măsurilor de distanțare. Evenimente reconstruite din temelii pentru a nu fi anulate. Îmbinarea online-ului și a offline-ului. Interferența tehnologiei. Toate acestea vorbesc despre același lucru: arta în vremea pandemiei.

De ce a fost nevoie de atât de multe eforturi pentru ca arta – în orice formă a ei – să reziste în aceste vremuri grele? Este ea o nevoie sau o plăcere? „Arta este și necesitate, și plăcere, și răsfăț la un loc. Comunitatea științifică din toată lumea lucrează intens la un panaceu pentru… știm noi ce, dar în atelierele de creație artiștii din întreaga lume lucrează la un «panaceu» emoțional. Arta și frumosul vor continua să existe mereu în viața noastră“, spune Ioana Ciocan, director general Art Safari București, cel mai mare eveniment dedicat artei din România.

Acesta trebuia să aibă loc în a doua parte a lunii mai din 2020, însă evenimentele din acest an au făcut ca Art Safari București, cel mai mare muzeu temporar din România, să își deschidă porțile pentru iubitorii de artă între 11 și 27 septembrie 2020 în București. Evenimentul s-a prelungit cu o săptămână datorită cererii mari.

Acesta se desfășoară în Victoria Tower din centrul Capitalei – o clădire de secol XXI proiectată să reflecte avansul tehnologic, în perfect acord cu arhitectura zilelor noastre, aflată pe Calea Victoriei la numărul 15.

„Este puțin diferit de până acum, purtăm măști, vizităm pavilionul pe un circuit stabilit dinainte, ne protejăm unii pe alții și ne bucură astfel împreună de expozițiile special create.“ Accesul fiecărui vizitator în muzeul temporar Art Safari se face controlat, iar traseul de vizitare este unul tip circuit unidirecțional, prin stabilirea unor fluxuri de vizitare în zone expoziționale diferite. Vizitatorilor este verificată temperatura la intrarea în spațiul expozițional, aceasta fiind o condiție obligatorie de acces. De asemenea, accesul publicului este permis numai în condițiile purtării corespunzătoare a măștii pe toată durata vizitei. În plus, vizitatorii sunt rugați să își dezinfecteze mâinile cu dezinfectant pe bază de alcool, care va fi pus la dispoziție la intrarea în Art Safari și în multiple alte puncte, la fiecare nivel expozițional.

„Sunt bucuroasă că toate expozițiile anunțate inițial pentru această ediție au fost menținute, ba chiar am adăugat una nouă în program, care conține exclusiv lucrările create de cei mici în perioada în care au stat acasă – Art Is Your Superpower.“ Printre noutățile ediției 2020 se numără o expoziție dedicată lui Sabin Bălașa, pictor contemporan celebru în anii ’80-’90, cea mai mare expoziție din ultimii 50 de ani dedicată maestrului Gheorghe Petrașcu și o expoziție în premieră națională semnată de Guerrilla Girls, grup a cărui artă a făcut înconjurul lumii.

„Lumea s-a schimbat aproape la 180 de grade în pandemie, iar odată cu ea, și arta. Arta este unul dintre domeniile care se schimbă odată cu lumea, pentru că acesta este rolul ei, să fie aproape de oameni, să joace activ în viața lor“, adaugă Ioana Ciocan.

La rândul său, Andrei Breahnă, managing partner și cofondator al galeriei Gaep, spune că activitatea galeriilor de artă a arătat destul de diferit din martie încoace pentru că ea se bazează pe o interacțiune directă, constantă și adesea face-to-face cu diverse categorii de public. Prin urmare, provocarea a fost mutarea acestui dialog în online – fie prin virtualizarea expozițiilor deja instalate în spațiul fizic, fie prin participarea la târgurile internaționale de artă care au organizat ediții digitale, fie prin crearea unor expoziții online, ori prin imaginarea unor alte modalități, digitale, de a construi un dialog cu publicul în jurul lucrărilor de artă sau chiar al unei singure lucrări (screening-uri online ale lucrărilor video, filmări sau randări 3D de sculpturi, instalații și picturi, aplicații VR și AR).

„Pentru noi, primăvara și vara lui 2020 pot fi rezumate la o reașezare a activității galeriei pe un alt fundament, unul care înglobează offline-ul și online-ul. Cum am ajuns aici (varianta fast-forward): cu câteva zile înainte de instituirea stării de urgență în martie, deschideam o nouă expoziție, a lui Damir Očko, pe care am reușit să o arătăm contactelor noastre în timpul lockdown-ului printr-un sistem online de private view.“ În mai, antreprenorii începeau să lucreze la primele expoziții online, concepute pentru acest mediu anume, în urma unui apel de proiecte online al Ministerului Culturii. Iar de la sfârșitul lunii iunie până la final de august a avut loc o serie de trei asemenea expoziții într-un spațiu dedicat pe site-ul galeriei, Viewing Room, construit pe modelul Online Viewing Room-urilor de la galeriile mari din afară.

„În același timp, după lockdown, am prelungit expoziția lui Damir Očko din galerie și, deși fluxul de vizitatori neprogramați a fost mai mic, au funcționat bine vizitele programate în avans – oamenii se simt mai în siguranță așa, e firesc.“ Iar în septembrie Gaep va deschide o nouă expoziție, un solo show Răzvan Anton.

„Pe scurt, ne continuăm programul expozițional stabilit încă de anul trecut, dar vedem expozițiile din galerie și cele online ca fiind complementare de acum înainte. Nu-mi închipui cum galeriile s-ar putea întoarce cu totul la modul de funcționare de dinainte de pandemie, din mai multe motive.“

În primul rând, această criză nu e de scurtă durată, după cum a devenit evident deja. Nu putem să ne ținem respirația, așteptând să treacă, și apoi să revenim la vechile obiceiuri. În plus, spune Andrei, o parte dintre schimbările care se petrec acum reverberează în toate straturile vieții, pe termen lung.

În al doilea rând, încă de dinainte de acest moment de cotitură existau destule voci care chestionau galeriile sub două aspecte: cât de mult se bazează pe târgurile de artă, care proliferaseră în ultimii ani, și cât de puțin folosesc tehnologiile digitale în părțile esențiale ale activității lor – expunerea și vânzarea lucrărilor de artă. Pandemia le-a forțat să se gândească în mod real la aceste probleme.

„Având în vedere numărul mare de expoziții și alte evenimente online desfășurate în ultimele luni, mi se pare improbabil ca acesta să devină un capitol închis și uitat post-COVID-19.“

În acest context, se mai poate vorbi despre artă fără a fi luată în calcul tehnologia? Simona Panait, director de marketing și online business Samsung România & Bulgaria, e de părere că tehnologia și arta sunt două domenii care deseori se îmbină excelent. „Tehnologia are menirea să facă viața oamenilor mai ușoară. Atunci când tehnologia își unește forțele cu arta, în diferitele ei manifestări, consumatorul final beneficiază de o experiență cu adevărat specială.“ Un exemplu în acest sens este televizorul Samsung The Frame, lansat recent și în România. Acesta, atunci când este oprit, prin opțiunea art mode, este gândit să arate ca un tablou adevărat, beneficiind de o colecție de artă dedicată, cu capodopere din muzee de artă din toată lumea.

Relația Samsung cu arta nu este una de factură recentă. Ba chiar, la nivel global, gigantul sud-coreean susține și pornește diverse inițiative artistice. De exemplu, anul acesta Samsung a lansat o competiție, alături de Niio Art, deschisă artiștilor din întreaga lume, care a avut drept obiectiv să descopere cea mai inspirată operă de artă digitală. „Câștigătorii au avut ocazia de a fi expuși la nivel internațional cu ajutorul lui Samsung The Wall, cel mai mare TV produs de Samsung.“ Istoricul Samsung în proiecte artistice datează de câțiva ani buni. La nivel local, compania a fost implicată în galerii de artă digitală, proiecte de artă în realitate augmentată (AR) sau realitate virtuală (VR), a participat la RADAR – festivalul de new media art, primul wallphabet în AR în cadrul festivalului Street Delivery.

„Am avut diferite abordări diferențiatoare precum vizionarea live în AR pe bancnota de 5 lei a concertelor din cadrul Festivalului George Enescu. Mai mult, am dezvoltat o aplicație care să fie partener pentru evenimente urbane, culturale, dar și un facilitator al experiențelor augmentate.“ Așa a luat naștere în 2017 aplicația dARe by Samsung. Aceasta se adresează tuturor celor care dispun de un telefon mobil și care doresc să descopere povestea din spatele unei opere de artă sau care vor să urmărească din primul rând cele mai cool întâmplări din oraș.

Totuși, în ce masură poate fi arta „virtualizată“? E nevoie de contactul direct între privitor și operă sau nu contează că se interpune un ecran între cei doi?

„Nu cred că există un răspuns definitiv. O instalație imersivă care ocupă un spațiu de zeci de metri pătrați presupune o altă virtualizare decât o pictură“, spune Andrei Breahnă de la Gaep. Pentru unii, să privească o lucrare de artă pe un ecran poate fi suficient dacă vor doar s-o vadă, dar nesatisfăcător dacă vor s-o și cumpere. Iar pentru alții e suficient și ca s-o achiziționeze. „Depinde de lucrarea de artă, de privitor, de scopul, contextul, procesul și modul de virtualizare.“

În acest context al pandemiei, licitațiile de artă s-au mutat și ele obligatoriu în online. Casa de licitații Vikart a organizat între 8 și 9 iulie licitațiile „Reflexii cromatice“, în care au fost prezente opere ale lui Nicolae Grigorescu, Corneliu Baba, Theodor Pallady și Camil Ressu, și „Fascinația nudului“, ce a întrunit lucrările lui Nicu Enea, Sabin Bălașa și Marcel Guguianu. În total, 220 de opere au fost prezentate în cele două licitații ce s-au ținut exclusiv online sau telefonic și care au fost transmise live pe site-ul companiei și pe platformele de socializare ale VikArt. Mai mult, cu această ocazie, casa de licitații a anunțat că acceptă plata operelor de artă în criptomoneda bitcoin.

„Într-o lume în continuă schimbare și adaptare în ceea ce privește desfășurarea tranzacțiilor electronice, Vikart se sincronizează cu noile mijloace de operare internaționale și pune la dispoziția iubitorilor de artă posibilitatea de a tezauriza investiția plătind în această monedă“, spun oficialii casei de licitații. Fără oameni și fără emoțiile pe care le stârnește acestora, nu există artă, spune Ioana Ciocan de la Art Safari. Astfel, avem nevoie de artă cu atât mai mult în situații dificile, cum au fost ultimele luni pe care le-am trăit. Iar arta a găsit căi neașteptate pentru a ne da speranță.

„Oamenii au putut vizita virtual cele mai frumoase muzee ale lumii (pe care altminteri poate nici nu ar fi avut șansa să le treacă pragul) și s-au bucurat de piese de teatru și spectacole în fața ecranelor. Unii dintre ei au avut chiar mai mult timp pentru artă și cultură în această perioadă, rupți puțin de agitația cotidianului.“

Totuși, vestea redeschiderii fizice a muzeelor în luna mai a stârnit multă emoție în rândul iubitorilor de frumos, pentru că a oferit speranța că lucrurile se reașază.

Arta înseamnă mult mai mult decât exponatele dintr-un muzeu, în opinia Ioanei Ciocan. Sigur că experiența vizitării unui muzeu este unică și ea va putea fi posibilă mult timp de acum înainte, însă arta este deja de ceva timp mai prezentă în viața noastră decât am crede.

„Arta este deja virtualizată. Artiștii tineri, dar și cei consacrați expun în primul rând în social media, devenit astăzi cel mai mare muzeu virtual, care ne oferă o incursiune virtuală în atelierele lor de creație, brandurile, companiile folosesc artă în campaniile lor de comunicare ca să vorbească mai ușor cu publicul lor, jocurile video conțin artă, strada este plină de artă, cărțile conțin artă.“ Muzeele comunică digital cu publicul tot mai activ, oferind o experiență completă care merge dincolo de vizitarea fizică a expozițiilor.

„Expozițiile online ne-au dat ocazia să inițiem conversații cu publicul și să prezentăm atât lucrări noi ale artiștilor, cât și lucrări mai vechi pe care nu le-am prezentat până acum în niciun alt context“, spune Andrei Breahnă, de la Gaep. E vorba despre trei dintre artiștii galeriei, Marilena Preda Sânc, Vlatka Horvat și Ištvan Išt Huzjan, protagoniștii celor trei expoziții online din seria Resilience Test, având ca temă comună limitele corpului, vulnerabilitatea și rezistența lui. La fel ca expozițiile din galerie, aceste prezentări online au un curator, care lucrează îndeaproape cu artiștii. Procesul de realizare e, de asemenea similar – de la selecția lucrărilor, la comunicarea expoziției către diferitele categorii de public. „Foarte important e că aceste expoziții online ne permit să accentuăm contextul din jurul unei lucrări sau alteia.“

Arta a fost dintotdeauna prezentă în viața oamenilor. Ea nu e dispensabilă, crede Andrei. E ceva de care avem nevoie pentru a ne exprima, pentru a comunica, pentru a învăța emoții, pentru a privi și a înțelege mai bine lumea, pentru a ne cunoaște pe noi înșine.

„Arta înseamnă o emoție, indiferent de suportul pe care o privim. Dacă până undeva în anii 1960 arta a urmat o linie destul de ușor de imaginat, după această dată lucrurile s-au schimbat radical și continuă să se schimbe de la lună la lună, aș zice. Cine știe cum va arăta peste 5-10-20 de ani?“, conchide Ioana Ciocan.

Cultură