Test Auto ZF: Dacia Duster III 140 Hybrid. Galerie FOTO
SUV-ul Dacia Duster a ajuns la cea de-a treia sa generație, iar în premieră, acum utilizează cea mai recentă platformă a Grupului Renault destinată clasei B – CMF-B. Saltul este unul major, având în vedere că Duster I în 2010…
SUV-ul Dacia Duster a ajuns la cea de-a treia sa generație, iar în premieră, acum utilizează cea mai recentă platformă a Grupului Renault destinată clasei B – CMF-B. Saltul este unul major, având în vedere că Duster I în 2010 când a fost lansat utiliza o platformă derivată din cea a lui Clio II proiectată în anii 90 – B0 Plus. Platforma era utilizată și în cazul lui Duster II prezentat în 2017 și lansat în 2018. În ciuda numeroaselor îmbunătățiri, Duster II avea la bază tot un derivat din Clio II.
De ce vine mai devreme Duster III
Duster III este rezultatul normelor GSR2, adică cele care obligă constructorii să instaleze pe toate mașinile o serie de sisteme de siguranță activă. Reglementările GSR2 sunt destinate să îmbunătățească siguranța rutieră pentru toți, inclusiv pentru pietoni și bicicliști.
Pachetul GSRE include acum în standard, indiferent de echipare: înregistrator de date (pentru caz de accident), posibilitate de instalare a dispozitivului de antidemaraj etilometric (pentru a evita conducerea sub influența alcoolului), sistem de recuoaștere a panourilor de semnalizare rutieră, cu alertă pentru depășirea vitezei legale, alertă la schimbarea benzii de circulație, asistență la menținerea benzii de circulație, sistem de supraveghere a atenției șoferului, asistență la parcarea cu spatele, senzori de lumină și de ploaie, frânare automată de urgență cu funcție de detectare a pietonilor și bicicliștilor și semnalizarea frânării de urgență.
Astfel de sisteme erau deja în echiparea de serie a multora dintre mașinile comercializate în România și la nivel de UE, însă erau considerate de mulți o cheltuială în plus. Pe de altă parte, România are cele mai periculoase drumuri din Europa, cu cele mai multe accidente și cei mai mulți morți în accidente rutiere, iar în top cauze se află și consumul de alcool sau stupefiante, în afară de neadaptarea vitezei la condițiile de mers. Toată gama Dacia se va conforma acestor noi reglementări.
Moștenirea
În 2010 Duster a reprezentat pentru Dacia o revoluție chiar mai mare decât cea a Logan din 2004. Dacă un automobil spațios cu un preț accesibil nu era chiar ceva revoluționar, un SUV 4×4 performant în teren accidentat cu motor diesel și transmisie Nissan la 15.000 de euro era cu adevărat ceva spectaculos. ESP, tapițerie din piele (sintetică), 4×4 cu diferențial blocabil, diesel de 1,5 litri și 110 CP. Toate aceste elemente la 15.000 de euro cu TVA a făcut din Duster un adevărat hit la acea vreme.
Desigur, erau și minusuri – caroseria cu marginea de sus a portierelor care acopereau plafonul făceau ca ușile să înghețe iarna destul de des. Lipsa chederelor, sistemul de ventilație subdimensionat, izolația frugală, toate aminteau cumva de preț însă. Mai mult, în 2010 Duster venea cu același interior precum Logan din 2004. Mai mult, o serie de soluții precum cardanul capsulat care nu poate fi reparat decât înlocuit la 150.000 km, sau faptul că dieselul de 1,5 litri nu dispunea de un sistem de încălzire prezent însă pe Nissan Qashqai făcea ca motorul să nu ajungă iarna niciodată, sau foarte greu la temperatura optimă, iar asta se vedea în consum. Soluția? Au eliminat indicatorul de temperatură a motorului – nu vezi, nu știi. Dar acum toate aceste improvizații au fost corectate datorită noii generații. Ce permitea însă Duster I și II era faptul că erau extrem de configurabile și personalizabile. Electronica simplă și lipsa senzorilor permiteau upgradeuri rapide și accesibile, iar pasionații de off-road au apreciat asta. Atât de mult, încât și acum, când Duster III urmează a fi lansat, clienții tot se înghesuie pentru un Duster II diesel 4×4 pentru că noul model nu mai are diesel decât pentru țările din afara UE.
Ce motoare sunt disponibile
Duster III pariază puternic pe motorizări “verzi”. În premieră, nu mai este disponibil niciun motor “simplu”. Cel de bază, de 100 CP ECO-G vine și cu GPL, cel de 1,2 litri și 130 CP este cu sistem mild hybrid iar cel de top, cu motor de 1,6 litri vine cu sistem full-hybrid un un total de 140 CP și transmisie automată. Mai era necesar dieselul? Nu, având în vedere preferințele clienților europeni, iar germanii și francezii “dictează”, având în vedere volumele. Hibridul din păcate nu poate veni cu sistem 4×4, însă TCe 130 da, și chiar cu un sistem 4×4 derivat din cel de la generația anterioară – cei de la Nissan continuă astfel tradiția.
Pentru cine nu merge în off-road puternic, sau nu trebuie să urce pe teren neasfaltat sau acoperit de gheață iarna, cea mai bună alegere este hibridul de 140 – consum mic – 5 litri/100 km pe un traseu sinuos de munte, inclusiv prin localități cu limită de 50 km/h dar și cu performanțe dinamice notabile, susținute de un șasiu care oferă ceva mai multă plăcere la condus decât modelele anterioare.
Sistemul hibrid și-a făcut apariția anul trecut pe Jogger și este format dintr-un motor aspirat pe benzină de 1,6 litri și 94 CP și două motoare electrice, unul de 49 CP și un demaror de înaltă tensiune, toate cuplate la o cutie de viteze automată electrificată, cu patru trepte pentru motorul termic și două pentru electric. Aceasta funcționează ca oricare altă transmisie automată, doar că uneori pare a se tura motorul mai mult decât ar trebui, asta pentru că atunci când se golește bateria de 1,2 kWh benzina trebuie să preia sarcina electricului și să și încarce bateria. Altfel sistemul propulsor este unul echilibrat, plăcut la condus și cu un consum redus de combustibil. Nu putem vorbi de sportivitate, având în vedere și garda la sol, însă saltul este unul spectaculos față de generația anterioară. Și tocmai prezența cuplului dat de motoarele electrice la plecatul de pe loc compensează parțial lipsa dieselului, însă nu este și 4×4.
Alternativa este TCe 130 4×2 sau 4×4, cu un sistem mild-hybrid de 48V, cu un motor pe benzină, supraalimentat, 3 cilindri și ciclu Miller cu randament optimizat. Motorul nu este cel de 1,2 litri dintrecut acesta fiind eliminat deja de ani buni din gamă din mai multe motive, iar pentru a nu aminti de acesta Dacia nici nu îi spune “1,2” ci direct TCe 130. Singurul lucru care i s-a putut reproșa a fost faptul că ambreiajul mașinii testate cupla foarte sus, fiind necesară ridicarea călcâiului de pe podeaua mașinii pentru debraiere, însă mașinile testate fiind de preserie, este posibil să difere în setări față de cele de serie, disponibile din iunie.
Interior
Cei de la Renault au continuat “tradiția” de a micșora suprafețele vitrate, tocmai pentru un design mai pătrățos, de SUV clasic. Dar din acest motiv parbrizul este mai mic decât la generația anterioară. Scaunele de asemenea au fost îmbunătățite, însă șezutul tot scurt este. Izolarea fonică a fost de asemenea îmbunătățită.
Pentru prima dată într-un Duster, nu mai sunt observabile compromisurile ideii de a păstra o platformă veche. Acum designerii au avut un cuvânt greu de spus dar și cei responsabili de tehnologie, mai ales că avem ceasuri de bord digitale și o tabletă de bord performantă. Dacă spre exemplu cea de pe Jogger prezentată inițial era vizibil una de slabă calitate, cu un display nu tocmai ok și un sistem care îngheța sau de bloca, acum cei de la Renault au optat pentru un Media Nav care poate fi pus lângă orice alt sistem de la o marcă de volum fără a părea mai ieftin.
Duster însă rămâne un automobil concentrat pe esential și chiar dacă pare a fi compact, respectă regulile clasei mici – avem climatizare automată dar nu pe două zone, iar plasticul este făcut pentru a fi ușor de curățat.
În funcție de echipare, Duster poate fi echipat cu sistem Media Control (Essențial), Media Display (Expression și Extreme) sau Media Nav Live (Journey și, opțional, Extreme). Sistemul multimedia vine cu un display de 10,1 inchi, și un tablou de bord digital de 7 inchi, color, care poate fi personalizat.
Spațiul interior este similar cu cel de la modelul anterior, atât în față cât și în spate.
O altă premieră este faptul că indiferent de echipare, Duster III vine cu aer condiționat, închidere centralizată, geamuri electrice față, închidere centralizată, tempomat și senzori de parcare spate. Pentru un brand care nu cu prea mult timp în urmă nu avea nici măcar ABS, acum faptul că echiparea de bază include atât de multe dotări, este un salt înainte. Dar și prețul a urcat – lista începe de la 18.800 de euro pentru Eco-G 100 Essential, 23.100 de euro pentru TCe 130 Journey și urcă la 26.500 de euro pentru Hybrid 140 Extreme. Pentru o imagine mai bună asupra prețurilor, cel mai bine sunt comparate cu prețurile unor modele similare în Vest, unde Duster este cu cel puțin 10.000 de euro mai iertin. În România, unde prețurile sunt mai mici, diferența rămâne, dar nu este una “radicală”. Mai mult, Duster este printre mașinile cu cea mai mică devalorizare. Un Duster I din 2010 1,5 dCi 4×4 poate fi vândut cu 7.000 – 8.000 de euro, adică cu o devalorizare de numai 7-8 mii de euro după 14 ani. Spre comparație, cu aceeași bani poate fi cumpărat și un Renault Koleos din 2012, tot 4×4, dar cu 2,0 diesel de 150 CP și 124.000 km, mașină care nouă costa la vremea ei peste 30.000 de euro.
Citește și în ediția tipărită nr. 184, Octombrie 2026 — gratuit pentru abonații ZF. Vezi ediția