Povestea Cramei ILIE, unde producția este limitată și gravitează în jurul ideii de simplitate
Departe de forfota marilor orașe, în podgoria Dealu Mare, una dintre cele mai importante și compacte podgorii de pe plaiurile mioritice, unde vița-de-vie înnobilează fiecare deal și face ca vinul să devină sinonim cu locul, oenologul Bogdan Ilie și-a propus…
Departe de forfota marilor orașe, în podgoria Dealu Mare, una dintre cele mai importante și compacte podgorii de pe plaiurile mioritice, unde vița-de-vie înnobilează fiecare deal și face ca vinul să devină sinonim cu locul, oenologul Bogdan Ilie și-a propus să revină la naturalețea strugurelui și să facă un vin autentic, echilibrat, în care să păstreze expresia și amprenta fiecărui an. Așa a apărut Crama ILIE, o cramă boutique care produce cantități limitate, sub doar două etichete – ILIE Roșu și ILIE Alb, care ajung în câteva restaurante și wine-baruri.
„Crama ILIE este, înainte de toate, un proiect de familie. A apărut natural, din dorința de a înțelege vinul nu doar teoretic, ci prin muncă directă în vie și în cramă. Parcursul meu profesional în lumea vinului, susținut de studii de specialitate și de experiență practică, m-a adus în punctul în care am simțit nevoia să creez un vin propriu – unul simplu, sincer și cu cât mai puține intervenții“, povestește Bogdan Ilie, omul din spatele cramei ILIE.
A construit, alături de familia sa, o producție care gravitează în jurul ideii de simplitate, de la felul în care lucrează via, în care fermentează vinul, până la etichetă și relațiile cu partenerii.

„Crama ILIE nu este un proiect industrial, ci unul personal, în care fiecare membru al familiei este implicat – de la tăierea și condusul lăstarilor până la cules, îmbuteliere și, bineînțeles, consumul vinului“, subliniază oenologul.
Crama are propria plantație situată în Dealu Mare, provenită din vii mature, plantate în anii ’60-’70, păstrând astfel patrimoniul viticol al regiunii. De altfel, Dealu Mare este una dintre principalele zone viticole ale țării, cu circa 15.000 de hectare de viță-de-vie. Este, totodată, și punctul de plecare al unora dintre cele mai vândute vinuri din România. Deși Feteasca Neagră poate fi considerată soiul-rege al zonei, fiecare cramă are propriile soiuri pe care pariază și un stil propriu.
„Vârsta viței este esențială pentru stilul vinurilor noastre, deoarece oferă producții mici, dar struguri concentrați și expresivi.“
Astfel, familia cultivă în Dealu Mare soiurile Fetească Albă, Pinot Gris și Muscat Ottonel pentru vinul alb și Fetească Neagră, Cabernet Sauvignon și Merlot pentru cel roșu. Iar lucrările la vie sunt realizate manual, cu forță de muncă locală, fiecare rând fiind îngrijit individual, cu atenție acordată fiecărei vițe, după cum povestește antreprenorul.
„Încercăm să lăsăm via să funcționeze cât mai aproape de echilibrul ei natural. Nu arăm solul – via este înierbată de peste cinci ani, iar iarba este doar cosită pentru a crea materie organică naturală și pentru a proteja microorganismele din sol. Nu folosim erbicide sau substanțe agresive.“
Mai mult, familia lui Bogdan Ilie a inițiat un proiect de viti-forestry, plantând în vie nuci, cireși și migdali, pentru a crea biodiversitate, a atrage insecte și păsări benefice și pentru a umbri natural anumite zone în perioadele foarte calde.
De altfel, în ultimii ani tot mai multe afaceri din agrobusiness s-au întors către tehnici care să permită păstrarea calității solului și mai ales a apei în sol, astfel încât acesta să nu se degradeze de la săpări, fertilizări și erbicidări excesive.
„Dimineața găsim frecvent în vie căprioare, iepuri sau fazani – un semn că ecosistemul este sănătos. Lăsăm via aerisită și bine ventilată pentru a reduce intervențiile necesare“, mai povestește antreprenorul.
În cramă se continuă aceeași filozofie: fermentația se face cu drojdii indigene, adică procesul e natural, fără drojdii din laborator. Iar intervențiile în procesul de producție sunt minime.
„Ghidăm vinul mai degrabă decât să-l controlăm.“
Practic, procesul de vinificație este realizat cât mai natural posibil, fără intervenție umană și fără adăugarea de substanțe auxiliare.
Maturarea durează aproximativ 15 luni în butoaie de stejar românesc, uscate natural timp de cel puțin 36 de luni. După maturarea în butoaie, vinul petrece o perioadă suplimentară de maturare în sticlă, unde dezvoltă noi arome.
„Producția este limitată la aproximativ 2.000 de sticle de vin alb și 2.000 de sticle de vin roșu anual, ceea ce înseamnă aproximativ de zece ori mai puțin decât ce realizează un producător obișnuit. Această scară mică ne permite să lucrăm extrem de atent fiecare etapă și să păstrăm o relație directă cu vinul și cu via.“
Practic, diferențierea în piață vine din faptul că viile sunt vechi, producțiile sunt naturale și reduse, munca este manuală, fermentația este naturală și maturarea se face în butoaie de stejar românesc. Iar condițiile fiecărui an se reflectă în vin, acesta nefiind standardizat.
De atfel, headline-ul cramei este Romanian natural wine with low intervention (vin românesc cu intervenții minime – trad.). Ori, pentru că se realizează în cantități limitate, și locurile în care se găsesc vinurile cramei sunt reduse ca număr. Noua Bar, Abel Wine Bar, restaurantul eto și localul Pâine și Vin se numără printre parteneri.
„Vinurile ILIE sunt elegante, vii și neforțate, construite mai degrabă pe echilibru și textură decât pe intensitate artificială. Încercăm să păstrăm naturalețea strugurelui și expresia anului“, a punctat Bogdan Ilie.

El spune că vinul alb poate acompania preparate din pește și fructe de mare, preparate vegetariene, brânzeturi proaspete sau mâncăruri precum cele din bucătăria mediteraneană simplă.
Cât despre vinul roșu, oenologul consideră că se potrivește cu carne de vită, miel sau rață, cu brânzeturi maturate sau cu preparate slow-cooked.
Iar pentru a păstra caracterul personal și natural al cramei, familia Ilie nu se promovează în modul clasic și nici nu are un site dedicat vinului.
„Încercăm să rămânem o alternativă liniștită și simplă pentru cei care vor să descopere ceva diferit față de vinurile clasice. El circulă mai ales prin recomandări, degustări și relații directe cu oamenii care îl descoperă.“
Mai mult, familia nu are planuri mari și rigide de dezvoltare, ci lasă lucrurile să meargă de la sine.
„Ne dorim doar să continuăm să lucrăm via cu aceeași grijă și să păstrăm simplitatea care a stat la baza proiectului“, conchide Bogdan Ilie.
Citește și în ediția tipărită nr. 184, Octombrie 2026 — gratuit pentru abonații ZF. Vezi ediția