Supliment editat de Ziarul Financiar

Cultură

O familie tânără de IT-iști pasionați de arhitectură a preluat Conacul Udriște Năsturel, situat la 40 km de București. Planurile de investiții sunt de 2 mil. euro. Ce urmează pentru fabuloasa proprietate cu o istorie de sute de ani?

Recuperarea Conacului Udriște Năsturel, proprietate aflată la doar 40 de kilometri de București, arată cum istorii de peste 400 de ani se pot scrie și la timpul prezent

O familie tânără de IT-iști pasionați de arhitectură a preluat Conacul Udriște Năsturel, situat la 40 km de București. Planurile de investiții sunt de 2 mil. euro. Ce urmează pentru fabuloasa proprietate cu o istorie de sute de ani?
O familie tânără de IT-iști pasionați de arhitectură a preluat Conacul Udriște Năsturel, situat la 40 km de București. Planurile de investiții sunt de 2 mil. euro. Ce urmează pentru fabuloasa proprietate cu o istorie de sute de ani? · Foto: După Afaceri

Recuperarea Conacului Udriște Năsturel, proprietate aflată la doar 40 de kilometri de București, arată cum istorii de peste 400 de ani se pot scrie și la timpul prezent. Deținut acum de o nouă generație de proprietari, conacul a fost repus în circuitul public, fapt ce reprezintă cea mai bună dovadă că prin abordări coerente, în deplin respect față de un patrimoniu cultural irepetabil, sute de ani de istorie se pot transforma în sute de ani de viitor.

Conacul Udriște Năsturel se gă­seș­te la o distanță de 40 de ki­lo­metri de cen­trul Bucureș­tiului, pe un platou învecinat cu malul râului Argeș, istoria sa fiind demnă de un roman de aventuri.

„Conacul Udriște Năsturel sau Casa de Piatră, cum mai este numit, a fost construit între anii 1641 și 1643, la initiațiva lui Udriște Năsturel (un mare cărturar, poet și traducător din Țara Românească și cel mai important sfătuitor al domnitorului Matei Basarab), a cumnatului său și a fratelui său Cazan și, probabil, cu sprijinul curții domnești, prin sora lor, Elina (nevasta lui Matei Basarab, considerat cel mai mare ctitor bisericesc al neamului românesc)“, spun reprezentanții Conacului Udriște Năsturel.

Clădirea în formă de L cuprinde două locuințe, destinate utilizării de către cei doi frați. Cu o dispunere aproape simerică a încăperilor, fiecare având propria intrare și scară de acces către etaj, conacul a fost zidit din blocuri de piatră calcaroasă.

„La intrarea pe proprietate se găsește și biserica Sf. Treime și Sf. Arhangheli Mihail și Gavril, construită de Elina Basarab în anul 1644, fapt ce marchează importanța casei din Herăști și a familiei Năsturel pentru curtea domnească de la acea vreme.“

Moșia din Herăști, județul Giurgiu, s-a transmis moștenitorilor de pe ramura lui Udriște până în anul 1830, când Constantin Năsturel Herescu a vândut proprietatea principelui sârb Miloș Obrenovici și a donat parte din avere Academiei Române pentru înființarea premiilor Năsturel Herescu.

„Miloș Obrenovici a mărit moșia din Herăști și a intervenit în arhitectura Casei de Piatră, adăugând peste aceasta un turn, unde puteau sta arnăuții de gardă, și un corp lateral, cu parter și etaj, alipit pe partea nord-estică a casei.“

Mai departe, spun reprezentanții proprietății, în anul 1881 Anastase Stolojan, parlamentar și ministru al justiției în cabinetul lui Ion Brătianu, licențiat în drept la Paris, având o avere considerabilă, cumpără Casa de Piatră din Herăști, împreună cu anexele și terenurile aferente, de la succesorii familiei Obrenovici.

„Noul proprietar supraetajează una dintre clădirile anexă existente la nivelul parterului, aliniată la fațada sudică a Casei de Piatră, aceasta devenind ceea ce numim astăzi Casa Stolojan.“

În anul 1931, Casa de Piatră trece printr-un incendiu care mistuie planșeele și tâmplăria din lemn și mare parte din turnul lui Obrenovici. Probabil afectați de reforma agrară, moștenitorii lui Stolojan nu reușesc să înceapă restaurarea, iar după instalarea regimului comunist, în anul 1949 conacul din Herăști este naționalizat. Din anul 1972, Casa de Piatră a intrat în administrarea Muzeului de Artă Populară (astăzi Muzeul Național al Țăranului Român), găzduind diverse expoziții cu obiecte de artă tradițională.

„După un proces îndelungat de retrocedare, în 2013 moștenitorii familiei Stolojan au recuperat o parte din proprietatea care a aparținut lui Anastase Stolojan, iar în 2020 aceasta a fost cumpărată de actualii proprietari.“

Ansamblul a fost achiziționat de o familie tânără, cu activitate principală în domeniul IT, dar pasionată de arhitectura și încărcătura istorică a clădirilor vechi. Dincolo de istoria locului în sine, Conacul Udriște Năsturel are câteva particularități estetice și de execuție absolut deosebite.

„Cea mai vizibilă particularitate estetică a Conacului Udriște Năsturel este materialul din care a fost construit – blocuri de piatră de talie mare. Acest lucru confirmă importanța deosebită sau chiar unicitatea edificiului pentru timpul și locul în care a fost realizat. Pe vremea aceea, piatra era utilizată în construcțiile civile doar pentru elemente decorative. Unice la acel moment în Țara Românească erau și scările interioare, construcțiile cu etaj din secolele XVII-XVIII aveau scară amplasată în exterior, pe fațada principală.“

Poziționarea clădirii în raport cu peisajul, pe un platou mai înalt, de unde se poate supraveghea în depărtare, este de asemenea remarcabilă.

„Dispunerea planimetrică a celor două locuințe în volumul construcției, proporțiile, spațiile boltite din piatră, tehnicile de prindere a pietrei și alte detalii arhitecturale ne sugerează că, deși nu se cunoaște autorul proiectului inițial, a fost vorba despre o arhitectură cultă.“

Influențele arhitecturale ale Casei de Piatră nu sunt clare, însă au fost vehiculate de-a lungul timpului în literatura de specialitate ca fiind uneori de factură renascentisă, gotică – date de golurile ușilor de acces, de frontoanele acestora, de profilatura ancadramentelor și de forma arcuită a ferestrelor etajului.

„A fost sugerată și posibilitatea unei subtile fortificări formate de fațadele dinspre sud și est, datorită zidurilor pline în registrul inferior, cu goluri foarte înguste la nivelul demisolului, casa fiind construită într-o vreme în care Imperiul Otoman interzicea realizarea unor edificii cu rol militar sau de apărare în teritoriile sale.“ Sunt menționate și influențe otomane datorate arcelor în acoladă, care surmonează ancadramentele ferestrelor de la parter și de la profilul cornișei. Există chiar și ipoteza unei gândiri arhitecturale italiene, datorată proporțiilor, formei acope­rișului (dar se discută și de – n.red.) influența transilvă­neană interpretată în unele elemente de fațadă sau în realizarea învelitorii din olane.

Față de alte proprietăți istorice, Conacul Udriște Năsturel poate fi considerat un norocos al vremurilor, fiind într-o stare bună datorită consolidării relativ recente. Dar poate cel mai important aspect al acestei stări de „sănătate“ bune a proprietății este că acum conacul este deschis publicului.

„Noii proprietari sunt conștienți de angajamentul pe care și l-au luat în momentul în care au achiziționat un astfel de imobil, și anume păstrarea sa în bune condiții, protejarea și punerea în valoare, astfel încât să îi asigure continuitatea.“ Mai departe, reprezentanții Conacului Udriște Năsturel mai spun că intenționează să organizeze o serie de evenimente culturale, din diferite spectre artistice contemporane, care să se potrivească în peisajul idilic dat de cadrul istoric existent și care să vizeze un public interesat de ambele aspecte. Iar asta nu este tot.

„A fost obținută deja autorizația pentru realizarea gardului și a porții de acces pe proprietate și urmează să înceapă lucrările. În paralel, este în desfășurare un proiect care are ca scop punerea în valoare a întregului ansamblu, dar care se concentrează în special pe intervenții asupra Casei Stolojan.“ Se vor realiza spații de cazare la etaj, iar la nivelul parterului se propune o terasă exterioară, orientată spre partea sudică, cea mai joasă a terenului, care să permită comunicarea vizuală și spațială cu toată proprietatea și cu peisajul înconjurător. De asemenea, lucrările privind amenajarea peisageră au început și constituie un proces continuu și de durată, având obiectivul de a reface imaginea firească și pitorească a peisajului de câmpie din lunca Argeșului, în care sunt așezate cele două conace. „Termenul de finalizare pentru realizarea tuturor intervențiilor propuse se preconizeză a fi de cel puțin trei ani, iar valoarea investiției este de așteptat să ajungă la 2 milioane de euro.“

Practic, o istorie de 400 de ani începe acum să se scrie la timpul prezent, după finalizarea investițiilor asigurându-i-se o poveste la viitor. „În momentul în care se conștientizează și se găsesc soluții pentru valorificarea unei astfel de resurse, implicând desigur comunitatea, se creează practic un mecanism care să îi asigure autosusținerea și longevitatea. Actualii proprietari își asumă rolul de a porni și susține acest mecanism și de a-l transmite mai departe generațiilor viitoare“, mai spun reprezentanții Conacului Udriște Năsturel.

Coperta Octombrie 2026

Citește și în ediția tipărită nr. 184, Octombrie 2026 — gratuit pentru abonații ZF. Vezi ediția