Dincolo de trend, vegetarianismul, veganismul și raw-veganismul au devenit un stil de viață. Astfel, restaurantele au început să-și regândească meniurile. Ce înseamnă asta?
Dincolo de trend, vegetarianismul, veganismul și raw-veganismul au devenit un stil de viață. Multă vreme, convertirea la acestea a fost privită în România ca o excentricitate. O modă trecătoare, venită din afară, care ar fi urmat să se stingă odată…
Dincolo de trend, vegetarianismul, veganismul și raw-veganismul au devenit un stil de viață. Multă vreme, convertirea la acestea a fost privită în România ca o excentricitate. O modă trecătoare, venită din afară, care ar fi urmat să se stingă odată cu noile valuri, cu noile tendințe. Și totuși, în tăcere, a prins rădăcini un stil de viață. Restaurantele au început să-și regândească meniurile, brandurile internaționale sau autohtone au pus pe piață game întregi de produse, iar rafturile magazinelor s-au populat cu alternative „verzi“, uneori chiar paradoxale, precum puiul vegetarian. Astăzi, nu mai este un moft, ci o alegere conștientă, iar întrebarea nu mai este dacă va deveni mainstream, ci când.
Cuvântul „vegan“ a fost inventat în Marea Britanie în 1944, când a început mișcarea modernă pentru drepturile animalelor și s-a înființat The Vegan Society. Mai târziu, în 1960, în Statele Unite a luat naștere The American Vegan Society. În România, acest stil de viață a devenit viral și cool abia în ultimul deceniu, dar se pare că, treptat, se merge dincolo de doar o tedință, spun jucătorii din piață.
„În ultimii ani, vedem o evoluție interesantă – nu mai este doar un trend trecător, ci un stil de viață adoptat de tot mai mulți oameni. Consumatorii devin tot mai conștienți de impactul alimentației asupra sănătății lor și sunt mai atenți la alegerile pe care le fac“, spune Vilarina Petre, care împreună cu sora sa, Roxana Boghean, a deschis acum zece ani Vyro Raw & Vegan Bistro în București.
Chiar dacă nu toată lumea adoptă un stil de viață 100% raw-vegan, mulți încearcă să includă astfel de preparate în dieta lor zilnică, adaugă ea.
Elena Pavel, fondatoarea Sweeteria, unul dintre primele laboratoare de dulciuri fără zahăr din România, confirmă că interesul cumpărătorilor pentru produsele vegane este în creștere. Există persoane care optează clar pentru un stil de viață vegan, dar sunt și foarte mulți care caută alimente „de post“ în perioada posturilor creștine din timpul anului.
„Pandemia a fost un punct de cotitură în direcționarea clienților către o informare mai precisă, către un stil de viață mai sănătos, așadar și către citirea cu atenție a etichetelor produselor alimentare și alegerea celor curate, pe cât posibil fără aditivi, amelioratori de gust, coloranți și arome artificiale. În plus, oferta producătorilor români este în creștere față de acum zece ani“, a menționat Elena Pavel.
Din punctul său de vedere, consumatorii de profil se împart acum în trei categorii: adulți care aleg să țină post, fie recurent, două zile pe săptămână, fie în perioada posturilor creștine de peste an, persoane cu restricții alimentare impuse de medici, precum alergii ori intoleranțe, și oameni de toate vârstele care doresc să nu consume proteine de origine animală și adoptă acest stil de viață.
Aproape jumătate dintre consumatorii de carne din România afirmă că și-au redus consumul anual de profil. Asta chiar dacă, în continuare, suntem o țară majoritar carnivoră, cu tradiția porcului și a puiului la loc de cinste. Totuși, tendințele se schimbă. Astfel, 27% dintre români se identifică drept flexitarieni, 2% ca vegetarieni, 2% ca vegani și 3% ca pescatarieni, conform raportului „Evolving Appetites: An In-Depth Look at Attitudes Towards Plant-Based Eating“, realizat în 2023 și publicat un an mai târziu de Proveg International și Smart Protein.
Smart Protein este un proiect finanțat de UE cu 10 milioane de euro și are ca scop dezvoltarea unor alimente noi, mai accesibile, eficiente din punctul de vedere al resurselor și mai nutritive. ProVeg International este o organizație care promovează conștientizarea alimentației și își propune să transforme sistemul alimentar mondial, înlocuind 50% din produsele de origine animală cu alternative pe bază de plante și culturi până în 2040.
„Deși sectorul alimentelor pe bază de plante din România se află încă în faze incipiente și își concentrează atenția în principal pe laptele și carnea «verzi», traiectoria de creștere urmează totuși tendințele globale. România devine un jucător promițător“, se arată în studiu.
Comparativ cu 2021, sănătatea a devenit acum principala motivație pentru consumatorii români atunci când aleg alternativele pe bază de plante. Aceeași preocupare a stat și la baza Sweeteria, spune Elena Pavel. Ideea investiției a venit din două direcții: statisticile îngrijorătoare ale Federației Internaționale de Diabet din România și lipsa unor produse care să încorporeze îndulcitori naturali.
Conform Ministerului Sănătății din România, în 2011 erau înregistrate aproape 800.000 de persoane cu diabet, dintre care 2.651 erau copii. În 2015, numărul total a ajuns la aproape un milion, cu o incidență de 202 cazuri noi pe zi. Și numărul tot crește. Cum?
România a devenit cel mai mare consumator de zahăr din Europa, depășind 30 de kilograme/locuitor/an, dublu față de media continentului. Astfel, Elena a fondat Sweeteria, o companie care a început să dezvolte game de dulciuri „de-a gata“, înlocuind zahărul cu îndulcitorii naturali și realizând rețete fără aditivi, arome artificiale, conservanți sau coloranți.
Și pentru Vilarina Petre, povestea pe acest drum a început tot dintr-o preocupare pentru sănătate. „Lucram de zor, de dimineață până seara, într-o bancă, ocupând o funcție de conducere într-o sucursală, unde zi de zi întâlneam clienții și eram îngropată în task-uri. Începusem să am probleme de sănătate, mă simțeam obosită, adormită, epuizată și, în general, fără energie.“ În același timp, începuse să se îngrașe, nu-i mai placea nimic și umbla din doctor în doctor până a descoperit, în 2012, că are probleme cu glanda tiroidă. „Anterior, am fost gimnastă de performanță timp de zece ani și nici măcar nu știam unde este glanda tiroidă“, își amintește Vilarina Petre momentul care i-a schimbat radical stilul de viață.
A început să se documenteze, să caute, să citească după serviciu despre cum să se facă bine fără să ia pastilele pe care medicii i le prescriau „pentru toată viața“. Alimentația a fost un prim pas.
Începând să citească mult despre alimentația fără gluten, fără lactate și fără zahăr, ușor, ușor, și-a construit o dietă extrem de riguroasă. I-a venit apoi ideea să își schimbe nu doar viața personală, ci și pe cea profesională. Și așa a devenit antreprenor.
Sora sa, Roxana Boghean, trecea prin momente tensionate, la fel ca ea, ocupând o funcție de conducere într-o companie multinațională ce retehnologiza hidrocentrale. I-a propus să se asocieze într-un business. Inițial a fost reticentă, spunând că „noi nu știm nimic despre un bistrou, mai ales unul pe specific raw-vegan“. Totuși, Vilarina a insistat, iar Roxana a acceptat.
„În 2015, cu un curaj nebun, am sărit amândouă în oceanul antreprenoriatului, deschizând un business de nișă, un business în care nu ni se dădea nicio șansă.“ Au învățat singure să “înoate“. În prezent, livrează în tot Bucureștiul cu flotă proprie, dar vin clienții în continuare și la restaurantul Vyro Raw & Vegan Bistro, de pe Strada Transilvaniei.
În ultimii cinci ani, Vilarina a constatat o creștere constantă a cererii pentru produsele raw-vegane, în mod specific. De asemenea, remarcă și o tendință de experimentare, cu tot mai mulți flexitarieni care dau o șansă acestor segmente alimentare.
Ea a mai observat că oamenii caută opțiuni ce pun accent pe prospețime și pe beneficiile nutritive ale ingredientelor neprocesate. Odată cu maturizarea pieței, produsele au devenit mai accesibile, iar accesibilitatea este un factor motivațional important.
Dacă acum 10-15 ani era dificil să ai un stil de viață vegan, iar majoritatea celor care optau pentru acest regim erau nevoiți să gătească acasă, astăzi rafturile magazinelor sunt pline, explică fondatoarea Sweeteria. În plus, în decembrie 2024, s-a organizat festivalul VegFair, cu peste 30 de expozanți cu produse vegane, alternative pentru masa de Crăciun. „Tot mai multe branduri mici intră pe piață, ceea ce este un semn bun – înseamnă că cererea există și că oamenii sunt tot mai interesați de acest stil de viață“, a subliniat Vilarina Petre.
Totodată, competiția între raw vegan, vegan, plant-based, dietele keto sau paleo stimulează inovația și educația nutrițională, adaugă ea. Fiecare are filosofia sa, așa că nu există o concurență reală directă. Mâncarea raw vegană și vegană se remarcă prin accentul pe prospețime și pe minimalismul procesării, în timp ce celelalte diete răspund unor nevoi diferite, a explicat ea. De această diversitate beneficiază, în final, consumatorii, care pot alege ceea ce li se potrivește cel mai bine.
„În portofoliul nostru, deserturile raw-vegane, precum torturile fără coacere, fără zahăr, fără conservanți, sunt foarte apreciate. Tot ce e dulce, dar sănătos, este foarte apreciat.“
De asemenea, preparatele precum supele și ciorba de pleurotus cu cremă de caju – o alternativă la ciorba de burtă clasică, sunt căutate. Tot ce conține proteină e în top vânzări.
„Avem abonamente săptămânale sau lunare și peste 300 de preparate sănătoase. Meniul nostru este în proporție de 95% fără gluten, de la aperitive, supe, platouri, feluri principale, mâncărici gătite și, specialitatea noastră, deserturi raw vegane 100% fără gluten. Suntem pregătiți astăzi să facem față oricărei solicitări“, a menționat ea.
Ea a precizat că publicul e variat, de la tineri activi la familii interesate de opțiuni alimentare sănătoase, și de la persoane cu restricții alimentare (alergii) la oameni cu probleme de sănătate care trebuie să adopte un stil alimentar curat și sănătos. Totodată, apar și consumatorii ocazionali, care doresc să experimenteze și să își diversifice stilul alimentar. Apoi, sunt și clienți care nu sunt vegani, dar revin pentru gust și pentru felul în care se simt după ce consumă produsele.
„Gusturile clientului român vegan s-au schimbat în ultimii ani, în special datorită ofertei din ce în ce mai tentante și diversificate.“ Creșterea gamei vegane în Sweeteria a venit în mod natural, ca urmare a cererii clienților fideli. „Având în vedere că noi nu folosim zahăr, iar îndulcitorii naturali sunt foarte dificil de folosit în diverse combinații (până la urmă, cofetăria este chimie alimentară), cu atât mai greu e să realizăm produse și fără zahăr, dar și vegane. Există, într-adevăr, și o dificultate în aprovizionarea cu ingrediente vegane de calitate – producătorii fiind și ei la început de drum“, a spus Elena Pavel.
De exemplu, proteinele din lapte se obțin de zeci de ani, în timp ce procesele tehnologice prin care se extrag proteine din mazăre, soia, orez sunt abia la început.
Atât Vilarina Petre, cât și Elena Pavel recunosc că în prezent activează într-o piață de nișă, dar cu potențial. Crește încet, dar sănătos, iar cu educație și acces mai bun la alimente, acesta poate deveni un segment tot mai important.
Elena Pavel subliniază că românul este conservator și tradiționalist, mai ales în obiceiurile alimentare. Chiar și astăzi sunt persoane care confundă Stevia Rebaudiana, planta din care se extrage îndulcitorul cu zero calorii și zero indice glicemic, cu ștevia din care făcea bunica ciorba. Totuși, Vilarina Petre e mai încrezătoare în viitorul sectorului în care activează. „Nu știm dacă va fi mainstream în adevăratul sens al cuvântului, dar sigur va deveni o parte din viața de zi cu zi a tot mai multor oameni.“
În 2023, conform unui raport realizat de Meticulous Research, 2,6 milioane de oameni din Europa sunt acum vegani, ceea ce reprezintă 3,2% din populația europeană. E mult? E puțin?
Citește și în ediția tipărită nr. 184, Octombrie 2026 — gratuit pentru abonații ZF. Vezi ediția