Cum vor antreprenorii autohtoni să schimbe imaginea pe care pălinca și distilatele din fructe o au în ochii consumatorilor? Ați încerca un cocktail pe bază de rachiu de gutui, sirop de cătină și miere?
„Țuica face parte din tradiția noastră, din cultura noastră."
Pălincă, țuică sau horincă sunt toate nume care definesc o familie de băuturi alcoolice tradiționale, preparate timp de generații în România rurală, dar nu numai. Aceste licori tari sunt de regulă asociate cu producția proprie și consumul casnic, însă în ultimii ani distilatele din fructe felurite capătă un nou statut și o nouă imagine în contextul în care o serie de antreprenori autohtoni au decis să le prezinte cum se cuvine publicului larg. Iar un mod de prezentare e chiar în cocktailuri.
An de an, mai exact toamnă de toamnă, cazanul din satul meu, cu numai 200 de locuitori, devenea loc de întâlnire. Adunați în jurul lui, bărbații se ocupau de țuică și discutau despre planurile de sezon – culesul porumbului, semănatul grâului și cum să își mute animalele la adăpost. Femeile veneau și ele și aduceau și de mâncare, iar odată ajunse, împărtășeau noutăți din sat și din împrejurimi – cine se mărită, cu cine, de ce se „iau“ așa repede, cine organizează mesele de la căminul cultural, unde are loc evenimentul, cine aduce vesela și cine coace prăjiturile.
Eu, copil fiind, mă alăturam grupului ca să mănânc cartofi copți în jar cu brânză de oaie.
Cazanul mergea fără întrerupere aproape două luni, până ce fiecare sătean își făcea țuica. Unii veneau cu căruța plină de prune, alții cu lemne pentru foc. Unii puneau țuica în bidoane mari de plastic, alții de lemn. Pentru toți, această băutură, dincolo de o opțiune pentru consum, era o sursă de bani, căci orășenii cumpărau pentru nunți și botezuri.
Asta se întâmpla acum mai bine de zece ani.
Astăzi, lucrurile s-au schimbat. Cazanul s-a mutat la intrarea în sat, iar numărul celor care mai fac țuică e din ce în ce mai mic. Mulți au plecat la oraș și, în loc să se mai adune la vorbă acasă, ies la restaurant. Iar acolo consumă cocktailuri pe bază de gin, rom sau vodcă. Ce s-a întâmplat cu tradiționala țuică? A fost dată uitării?
Irina Mărășoiu, acționar al brandului local Pater, o afacere de familie transmisă din generație în generație, vrea să readucă această licoare în atenția tinerilor și nu oricum, ci în „straie“ cool, reinterpretând-o în cocktailuri neoromânești.
„Țuica face parte din tradiția noastră, din cultura noastră. Nu cred că putem avea o cultură modernă autentică fără a integra elemente tradiționale. Totuși, țuica își va găsi cu adevărat locul în cultura modernă doar dacă i se va acorda respectul cuvenit, renunțând la pet-uri și la «apa cu mărgele», doar dacă vom începe să o privim ca pe o băutură premium, egală cu distilatele internaționale. Poate chiar mai bună!“, spune ea.
Familia Mărășoiu din județul Argeș produce țuică deja de mai bine de patru generații, însă brandul Pater e o poveste mult mai recentă, ce a început să se scrie în 2017.
Totul a pornit cu țuica de prune, însă treptat portofoliul s-a diversificat, cuprinzând astăzi și alte distilate precum rachiu de pere, mure, gutui sau struguri, alături de lichioruri și vișinată. Țuica rămâne totuși perla coroanei, ea fiind produsă în comuna Bogați, județul Argeș. „Străbunicul a avut cazanul satului. Bunicul a avut cazanul satului. Tata a avut cazanul satului. Au produs țuică în gospodărie, cu prune din livezile noastre, pe care le muncim noi. Acum, avem o distilerie artizanală.“
Pater este un brand premium, un brand de nișă. Și, implicit, nu este ieftin. Distilatele artizanale românești, crede Irina Mărășoiu, sunt valoroase. Nici țuica și nici rachiurile de fructe nu sunt mai prejos decât whisky-ul sau coniacul. Doar că trebuie ca și publicul să fie convins de acest lucru.
Și cum poate e mai dificil ca oamenii să ia contact direct cu băutura în forma ei pură, atunci o variantă pot fi cocktailurile, care sunt tot mai populare în ultimii ani. Doar că până acum ele aveau la bază alte tării decât cele tradiționale românești.
„Am dezvoltat un rețetar complet pentru șase cocktailuri, fiecare cu ingrediente, metodă de preparare, tip de pahar, garnish și o fotografie finală, pentru a ne asigura că arată la fel de bine cum au fost concepute de echipa Visuin (bar din Cluj Napoca – n. red.). Acestea sunt variantele de bază, însă ei au experimentat și cu mixuri mai complexe.“
Recent, la evenimentul Brift (Bartender România International Fair and Tale) a fost prezentat un cocktail neoromânesc pe care Irina îl consideră „signature cocktailul“ Pater. „Mihai Pop (bar manager la Visuin și un specialist în domeniu – n. red.) a creat această alchimie gustativă ce combină țuică, pâine prăjită, sare și brânză de capră – da, este vorba tot despre un cocktail“, povestește ea. Antreprenoarea menționează însă că acestea nu sunt primele mixuri ce au în componența lor țuica Pater.
De exemplu, meniul Noua Bar include constant două-trei băuturi de acest gen, precum Pater Smoked Negroni și Harap Alb, ambele pe bază de țuică. Există și un cocktail cu vișinată. La fel, restaurantul Popina din Constanța are Neonanos, pe bază de rachiu de gutui, sirop de cătină și miere, iar Modelier are Pater Pear, cu rachiu de gutui și piure de pere românești. Localul bucureștean DeSoi vine cu varianta Sour Pater, pe bază de vișinată, în timp ce Restaurantul Pasaj din Sibiu prepară la evenimente Pater Tonic.
Produsele brandului românesc au ajuns încă de la început în restaurante și hoteluri din Capitală, în mai multe băcănii din București, dar și în aeroportul Otopeni. Ușor, ușor, Pater intră și mai puternic în HoReCa și se extinde și în țară.
„Ne-am concentrat foarte mult atenția pe București, pentru că eu sunt aici și am putut să mă ocup personal. Acum, produsele sunt prezente și în Cluj, Constanța, Iași, Timișoara, Craiova sau Pitești.“ Dar loc de creștere mai există încă.
Irina Mărășoiu afirmă că dacă un client intră într-un bar și poate să dea 30-40 de lei pe un whisky, spre exemplu, el are puterea financiară să cheltuie la fel de mult și pe un pahar de țuică. „Este un distilat românesc, este tradițional. Trebuie să fie respectat și poate să ajute la creșterea ideii de brand de țară.“
Tocmai pentru că e încrezătoare în viitorul acestui produs, ea a mizat și pe dezvoltarea unor cocktailuri noi.
„Am lansat proiectul și rețetarul cu echipa Visuin, la un eveniment în Cluj, pentru a vedea reacțiile oaspeților.“ A fost o seară obișnuită de joi, dar cu un meniu suplimentar de cocktailuri.
„Când un client revine, știi că produsul este apreciat.“ Deși s-au comandat și alte băuturi, la finalul acelei seri s-au consumat peste 92 de băuturi ce aveau în componență Pater. „Pentru noi a fost un feedback excelent“, a subliniat ea.
Echipa Visuin a conturat un meniu de bază, mai accesibil, ce cuprinde Mojito cu pălincă sau un cocktail cu Pater inspirat din Espresso Martini. Printre ingredientele folosite se numără pâinea cu sare, brânza de capră, rășina de brad, cătina, leușteanul, mierea și fructele de pădure. „Acestea nu vor înlocui mixurile clasice, dar pot fi degustate ocazional.“
Irina consideră că țuica ar trebui să fie o parte importantă din brandul de țară, ar trebui să fie un motiv de mândrie și, totodată, unul dintre produsele pe care să le oferim oricărui străin ce dorește să descopere România.
„Pentru mine, personal, țuica înseamnă acasă, înseamnă familie și tradiție. Cred că mulți tineri își îndreaptă acum atenția asupra tradițiilor și, dacă avem grijă cum o poziționăm, țuica poate deveni o parte importantă a identității noastre naționale. Cred că ea ar trebui să fie pentru România ceea ce reprezintă whisky-ul, cognacul, romul, tequila, schnapps-ul sau grappa pentru țările lor“, conchide antreprenoarea.
Citește și în ediția tipărită nr. 184, Octombrie 2026 — gratuit pentru abonații ZF. Vezi ediția