Cum au devenit conservele, un produs pe care românii l-au renegat multă vreme după anii '90, o opțiune pentru brandurile care țintesc segmentul de lux? De când sunt conservele la modă?
Conservele au devenit anul trecut omniprezente în coșurile de cumpărături.
Conservele au devenit anul trecut – în plin lockdown și chiar și cu câteva săptămâni înainte de a se instaura starea de urgență – omniprezente în coșurile de cumpărături. Românii, ca de altfel consumatorii de pretutindeni, s-au reorientat către aceste produse de nădejde, care le-au fost alături indiferent de vremuri. Dar, spre deosebire de conservele de dinainte și imediat după ’90, acelea pe care românii le-au renegat multă vreme, bunurile puse acum pe piață în această categorie nu sunt doar mai variate și adaptate vremurilor ca gust ori ambalaj, ci au devenit și o opțiune pentru brandurile care țintesc segmentul de lux. Ah, și conservele sunt aici să rămână!
În Portugalia – atât în zona continentală, cât și în insulele Madeira și Azore, aruncate parcă în mijlocul oceanului -, toate orașele mai importante au magazine dedicate conservelor. Fie că poartă numele Comur – un brand apărut pe piață în 1942 -, fie că se numesc Loja das Conservas – un nume de factură mult mai recentă, cu doar opt ani de istorie -, aceste rețele de magazine care arată mai degrabă ca niște mici muzee își așteaptă clienții din toată lumea pentru a le vinde exclusiv conserve.
Aceste puncte de vânzare, poziționate strategic în centrul istoric al urbelor, pe străzi pietonale ori de shopping, sunt menite să promoveze produsele pe care apele le oferă, iar Portugalia le „culege“ și le alege pentru a le pune în farfurie.
În această țară de la marginea de vest a Europei, ca de altfel și în Spania sau Franța, conservele au un alt statut și se bucură de o popularitate crescută. Și nu este cazul doar aici. Publicația americană Bloomberg Businessweek scria acum doi ani că millennialii au încercat să le îngroape, dar specialitățile din pește și fructe de mare la conservă se bucură de o revenire în grațiile consumatorilor. Poate nu e cazul în SUA (nu era la momentul acela), dar în alte colțuri de lume aceste produse sunt văzute ca o opțiune exotică sau chiar de lux.
Statutul conservelor pare că se schimbă și în România, după ce o bună vreme au fost marginalizate ca urmare a faptului că mulți consumatori se declarau sătui de mâncarea la cutie de metal, omniprezentă în era comunistă, când opțiunile erau limitate.
Această schimbare de perspectivă vine ca urmare a mai multor factori. Pe de-o parte e vorba de apariția unor branduri locale, actuale și moderne. Pe de alta, o serie de produse de profil din import au ajuns pe mesele românilor. Nu în ultimul rând, călătoriile în străinătate, în țări unde conservele se servesc și la petreceri și la cocktailuri, nu doar la picnicuri, au deschis ochii și papilele consumatorilor locali.
„Tot mai mulți români au călătorit în străinătate, unde au experimentat obiceiurile gastronomice locale. Suntem în etapa în care middle-upper class dorește să-și dezvolte cunoștințele culinare“, spune Vlad Peter Dizmacsek, de la Conservas, un magazin online care vinde – așa cum probabil ați ghicit – conserve.
Povestea Conservas a început în plină pandemie, în mai 2020, ca urmare a conștientizării situației socioeconomice generate de lockdown. Inițial, planul fondatorilor era să deschidă în primăvara anului trecut un bistrou convivial în Baia Mare, care să aibă și un meniu de conserve artizanale din Portugalia și Spania. Spațiul era pregătit, doar echipamentele trebuia să mai fie achiziționate.
„Ideea cu conservele o aveam de mult, de prin 2016, când am traversat toată partea de nord a Spaniei, din San Sebastian până în Galicia, cu vizite în foarte multe fabrici de conserve de pește, opriri la bodegi locale și restaurante cu ștaif.“
Vlad adaugă că deja știa din alte călătorii în Spania și Franța că aceste conserve de pește și fructe de mare sunt considerate delicatese. A urmat apoi un voiaj gastronomic în Portugalia, unde a descoperit importanța industriei de prelucrare a peștelui (a sardinelor în special) pentru această țară. Și așa a început totul.
„Suntem o afacere de familie, iar asta este o consecință a faptului că avem un istoric familial cu bunici măcelari și părinți cofetari, așa că totul a venit natural.“
Momentan, Conservas importă bunurile direct de la fabrici micuțe din Portugalia, Spania și Franța, iar vânzarea se realizează online – către clientul final – și angro – către magazine gourmet, băcănii și restaurante.
Există însă și branduri românești de conserve. Prefera Foods, spre exemplu, este o companie locală, ce are o vechime de peste zece ani în piață. În fabrica din județul Alba este realizată o gamă variată – de la conserve de mâncăruri tradiționale la produse fresh de tip ready meals și, recent lansate, bunuri vegane alternative la pește și maioneză vegană. „Portofoliul cuprinde peste o sută de articole pe care le distribuim la nivel național“, spune Celina Condorovici, director de marketing al companiei deținute de Raul Ciurtin, unul dintre cei mai cunoscuți antreprenori din industria alimentară locală. De numele său e legată povestea producătorului de lactate Albalact, pe care l-a vândut gigantului francez Lactalis, pentru ca apoi să dezvolte povestea Prefera.
Cel mai cunoscut brand al companiei este Capricii și Delicii, lansat în 2014. Este o marcă premium de produse conservate, lider în valoare pe zacuscă și salată de vinete, „starurile“ din portofoliul Prefera. Compania realizează și pateuri de ficat sub acest nume.
„Capricii și Delicii înseamnă mâncare conservată curată, care se adresează consumatorilor informați și exigenți“, explică Celina. Ea adaugă că dacă ne uităm la piață, categoria de mâncăruri conservate este împărtiță între consumatorii care se uită în primul rând la preț și cei care își doresc produse premium, cu valoare adăugată și care își permit să plătească un preț mai mare.
Produsele Capricii și Delicii, spre exemplu, mizează pe un gust asemănător cu cel al mâncărurilor făcute ca la mama acasă.
O altă marcă a Prefera este „de Azi“, lansată în 2019. Este vorba de bunuri fresh, de tip ready-meals – supe-cremă, smoothie-uri și sucuri – pentru generațiile actuale.
„Anul acesta ne-am extins portofoliul cu două branduri noi: Green Course – sosuri de maioneză vegane – și Unfished – produse vegetale alternative la pește.“
Piața proteinelor alternative se află pe un trend ascendent de câțiva ani, dar avântul va accelera în următoarea perioadă în întreaga lume, mai ales pe piețele din SUA și Europa, deci inclusiv România. Cele mai multe inițiative în acest sens sunt disponibile momentan în piața de lactate, dar există deja mișcări și în zona de carne. În 2021, compania românească Prefera Foods a lansat și o serie de articole alternative la pește, anticipând această revoluție.
„Cu Unfished suntem printre primii producători din Europa care inovează categoria de bunuri pe bază de plante.“
Portofoliul Unfished cuprinde o gamă de 11 articole, alternative vegetale la ton și somon. Chiar dacă sunt vegetale, acestea conțin nutrienți pe care îi găsim și în pește – proteine și acizi grași Omega-3 – din surse vegetale.
„Unfished este un brand cu impact pozitiv asupra planetei, este o soluție la poluarea constantă a oceanelor și la pescuitul intensiv, care amenință și distrug biodiversitatea marină.“
Prin comparație cu produsele tradiționale, prețurile pentru articolele din categorii noi, cu valoare adăugată, sunt mai mari, adaugă Celina.
„De fiecare dată când lansăm branduri și produse noi ținem cont ca acestea să surprindă consumatorii, atât prin gust și rețete speciale, cât și prin designul și tipul de ambalaj.“
O conservă, atunci când este deschisă, trebuie să aibă un miros plăcut, proaspăt, iar uleiul trebuie să fie de calitate și perfect pentru a fi întins pe o bucată de pâine, spune Vlad Peter Dizmacsek, de la Conservas.
„În momentul de față, singurele țări care au tradiție în consumul conservelor de calitate sunt Franța, Portugalia și Spania. Aici, acestea nu sunt considerate o mâncare de ocazie, perfecte pentru când nu ai chef să gătești sau nu ai altceva.“
Portughezii sunt experți în sardine și pentru că au acces la o zonă de pescuit în Oceanul Atlantic foarte bogată în astfel de pești. Spania – în special regiunea Galicia – are o zonă cu estuare, unde scoicile sunt prezente din abundență, mai spune reprezentantul Conservas. Tot în Spania, dar în Țara Bascilor, ajunge cel mai bun ton – Bonito del Norte -, care mănâncă doar caracatiță și calamari.
„După o călătorie de mii de kilometri, acesta este capturat de pescarii basci, care îl conservă proaspăt.“
Tot la Atlantic, dar în Bretania, francezii – inventatori ai metodei de pasteurizare – au reușit să producă sardine millesimes, care se pot păstra până la 10 ani, ca un vin bun sau o șampanie. Reprezentantul Conservas spune că cele mai vândute bunuri din portofoliul companiei sunt sardinele – care trebuie să fie conservate în perioada iulie-septembrie, când au acumulat destulă grăsime -, urmate de ton și macrou. Portofoliul cuprinde însă și scoici, și alte fructe de mare.
„Recomandăm clienților să încălzească sardinele. Experiența este net superioară, fiind un fel de mâncare în sine. Conservele pot fi folosite și lângă o salată, un cuscus sau lângă orez.“
Recent, în Europa conservele sunt folosite tot mai mult pentru legume și fructe organice, dar și pentru mâncăruri sau supe gata făcute, adaugă executivul Prefera. Pe de altă parte, comparativ cu România, în străinătate rafturile de conserve de pate de ficat și de carne sunt mult mai mici.
„Acesta este un ambalaj foarte ușor de folosit la export. Conservele pot fi cu ușurință depozitate la temperatură ambientală, nu necesită condiții speciale logistice și conferă termen lung de valabilitate.“
Consumatorii își doresc rapiditate și comoditate când vine vorba de mâncare, dar fără a sacrifica gustul. Criza sanitară a afectat obiceiurile de cumpărare la nivel mondial, adaugă Celina Condorovici. Există o tendință tot mai accentuată către consumul de alimente gata preparate, iar opțiunile privind tipurile de ambalaje sunt variate. Oamenii încep să ia în considerare și alternativele sustenabile, alimente pe bază de plante și ambalaje prietenoase cu mediul.
Când vine vorba de secretele conservelor, executivul Prefera spune că ambalajele de metal sunt reciclabile, nu se sparg și sunt mai ușoare decât cele de sticlă. Pentru a le recicla, ele trebuie depozitate spălate în containerul galben.
Tot la capitolul lucruri mai puțin cunoscute despre conserve, Vlad Peter Dizmacsek afirmă că totul pornește de la ingrediente, ca spre exemplu de la modul de prepare a peștelui. Acesta este – în cazul brandurilor din portofoliul Conservas – pre-cooked (semipreparat) în ulei sau în aburi înainte de a fi pus manual în ambalaj.
„Curățarea (eviscerarea) se face manual. Peștele folosit este pregătit din stadiul proaspăt, fără a fi congelat în prealabil.“
Ingredientele secundare precum uleiul de măsline, untul sau legumele sunt aprovizionate local.
„Savoir-fair-ul acestor firme/branduri are peste 100 de ani. Vorbim de tradiție și expertiză dovedite pe piață la nivel internațional.“
Conservas reprezintă în România mărci precum Pinhais, Lucas, Ortiz, Santa Catarina Arroyabe și Olasagasti.
„Avem un brand de conserve de sardine millesimes – Perle de Dieux – care își vinde 99% din producție local, în Franța. Noi i-am convins că avem în România o piață premium pentru bunurile lor“, spune antreprenorul care până în 2018 a lucrat la o firmă multinațională cu sediul în Austria, înainte de a deveni freelancer.
„Am călătorit foarte mulți ani în scop de business prin toată Europa și am avut șansa să mănânc în multe restaurante. În cele din urmă, am decis să mă dedic 100% acestei pasiuni pentru gastronomie, plecând în Asia cu un bilet doar dus cu scopul să văd cum se gătește în bucătăriile lor.“
Asia – în mod surprinzător – este o altă piață unde conservele au prins, scrie Bloomberg. Este vorba despre produse premium care pot fi transformate în experiențe culinare. Și compania Prefera țintește același segment de sus al pieței.
„Pentru că ne dorim o diferențiere majoră de fiecare dată când lansăm ceva nou sau intrăm în categorii noi de piață, am gândit construcția brandurilor conform poziționării specifice mărcilor premium.“ Atractivitatea brandurilor are la bază un concept și o filozofie care sunt susținute de modul de prezentare și ambalare a produselor dar și de stilul de comunicare.
„Pentru «de Azi» am ales ambalajele de sticlă, cu etichetă transparentă, pentru a le oferi consumatorilor posibilitatea de a vedea culoarea și consistența produselor, ceea ce conferă încredere.“
La Unfished – dat fiind că grupul a lansat o categorie inexistentă în România -, totul a fost gândit să stârnească curiozitate, să provoace o reacție.
Imaginile folosite pe ambalaje sunt poze realizate împreună cu food stiliști, care transpun produsul într-o manieră neconvențională, tocmai pentru a-l pune și mai mult în evidență.
„Și campania de lansare «Îndrăznești să le încerci?» este una curajoasă, pentru că arată în mod autentic scepticismul și temerile culinare ale consumatorilor față de un produs de la care nu știi la ce să te aștepți.“
Când vine vorba de mâncare în general și de conserve în particular, elementul surpriză e prezent tot timpul la prima întâlnire.
Ce urmează însă e ceea ce contează!
Citește și în ediția tipărită nr. 184, Octombrie 2026 — gratuit pentru abonații ZF. Vezi ediția