Supliment editat de Ziarul Financiar

Gastronomie

Cum arată solidaritatea businessurilor locale din HoReCa față de cei care au nevoie de sprijinul lor și ce inițiative caritabile au luat naștere în bucătăriile localurilor din București și din țară?

Pandemia a adus multe lucruri rele, nu mai e nicio îndoială. Dar, cumva, a declanșat în oameni și niște sentimente și inițiative care au adus puțină lumină asupra umanității. Un astfel de exemplu este solidaritatea arătată de businessurile locale din…

Cum arată solidaritatea businessurilor locale din HoReCa față de cei care au nevoie de sprijinul lor și ce inițiative caritabile au luat naștere în bucătăriile localurilor din București și din țară?
Cum arată solidaritatea businessurilor locale din HoReCa față de cei care au nevoie de sprijinul lor și ce inițiative caritabile au luat naștere în bucătăriile localurilor din București și din țară? · Foto: După Afaceri

Pandemia a adus multe lucruri rele, nu mai e nicio îndoială. Dar, cumva, a declanșat în oameni și niște sentimente și inițiative care au adus puțină lumină asupra umanității. Un astfel de exemplu este solidaritatea arătată de businessurile locale din HoReCa față de cei care aveau și au în continuare nevoie de sprijinul lor.

Brutăria-cafenea Grain Trip, din zona Timpuri Noi din București, a fost una dintre afacerile care au stat la baza acestui trend, într-o perioadă în care pandemia lovea din ce în ce mai tare. „Am început în 2021 printr-o discuție cu Gabi Gorgan (strateg de comunicare, specializat în zona gastronomică și instructor la HoReCa School – n. red.), care avea deja un proiect împreună cu Asociația Casa Bună. Cei de la J’Ai Bistrot îi puneau lui Gabriel la dispoziție bucătăria bistroului o noapte pe săptămână și acesta venea și gătea o masă caldă care era preluată de voluntarii Asociației Casa Bună, care distribuiau apoi pachetele cu mâncare. Noi l-am abordat pe Gabi dorind să le oferim pâinea necesară împreună cu desertul“, povestește Cristian Negoiță, unul dintre proprietarii Grain Trip.

Lucrurile s-au desfășurat foarte bine și, la mai puțin de o săptămână de la discuția cu Gabriel Gorgan, brutarii de la Grain Trip au început să livreze săptămânal pâinea și deserturile pentru această masă. Practic, Gabriel gătește în noaptea de miercuri această masă, iar pâinea și dulcele sunt asigurate de Grain Trip. Apoi, toate sunt preluate de voluntari și distribuite celor care au nevoie de ele.

„Chiar dacă nu există neapărat un program structurat în acest sens, ține de fiecare dintre noi să încercăm să îi ajutăm pe cei care au nevoie. Trebuie doar să arunci o privire în jur și vei vedea că poți ajuta niște oameni care nu se află în cele mai fericite circumstanțe, și nouă, celor din zona de food, cred că ne este foarte accesibil să întindem o mână. Încercăm să participăm la orice inițiative în acest sens și de-a lungul timpului am colaborat cu colegi din domeniu pentru a putea, de exemplu, oferi o masă caldă însoțită de o pâine bună persoanelor care au nevoie de ea.“

Atât la Grain Trip, cât și la Forager – localul pe care fondatorii Grain Trip l-au deschis anul trecut și care trece acum printr-o perioadă de transformări – produsele rămase peste zi nu se aruncă, ci sunt lăsate în fața brutăriei sau a bistroului cu un îndemn de a fi luate de cei care au nevoie.

„Este vorba de gesturi mici care pot aduce, sperăm noi, un zâmbet pe fața celor care nu sunt foarte norocoși.“

În plus, antreprenorii colaborează și cu aplicația Bonapp.eco, gândită de francezul Grégoire Vigroux pentru a reduce risipa alimentară din România, conectând furnizorii de produse alimentare cu consumatorii. Prin intermediul aplicației, comercianții au posibilitatea de a-și vinde produsele alimentare al căror termen de valabilitate se apropie de expirare, iar utilizatorii le pot achiziționa la prețuri mai mici cu 40-80%.

Alte localuri din București au implementat și ele, în ultimii doi ani, modelul solidarității, astfel că, în paralel cu propria supraviețuire, au ales să-i ajute și pe alții să supraviețuiască. Restaurantul Kané – New Romanian Cuisine s-a transformat temporar într-o bucătărie care prepară mâncare pentru cadrele medicale și persoanele vulnerabile. Și Moșia Corbeanca a lansat la un moment dat un program de donații prin care a oferit mese gratuite pentru familiile vulnerabile din Corbeanca.

„Ne-am dorit să dăm înapoi comunității care ne-a susținut de când am deschis Moșia. De-a lungul timpului am încercat să susținem producători locali, iar acum atenția noastră se îndreaptă și către bătrânii sau cei care nu își pot asigura condițiile necesare în această perioadă de criză“, spunea Bogdan Doltu, cofondator al Maidan Grup, care deține Moșia Corbeanca, la momentul anunțării acestei inițiative.

Când lockdownul era în plină desfășurare, mai multe inițiative au vizat cadrele medicale, oamenii care erau primii în lupta cu pandemia.

„E important de avut în vedere și contextul în care s-au desfășurat aceste proiecte umanitare: restaurantele erau închise (erau permise doar livrările), implicit existența acestor afaceri era pusă sub semnul întrebării în acea perioadă plină de incertitudini“, spune Corina Dima, un blogger din zona gastronomiei care ia constant pulsul tendințelor din industria HoReCa.

Breasla Cârciumarilor Brașoveni și mai multe restaurante din oraș, chef-ul Adi Hădean, prin proiectul Solidar Social, o cantină umanitară având ca beneficiari persoanele aflate în evidența Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 6, dar și cadre medicale, Cafea pentru spitale – un proiect coalizat de/în jurul Beans&Dots și iaLoc.ro sunt doar câteva exemple.

„La mai bine de doi ani de atunci, două dintre aceste inițiative încă le regăsim în piață: proiectul Solidar Social demarat de Adi Hădean – un exemplu de bune practici care s-a desfășurat constant și s-a dezvoltat în această perioadă – a oferit 441.056 (conform siteului lor) de porții de mâncare pentru vârstnici, persoane defavorizate, cadre medicale, plus Breasla Cârciumarilor Brașoveni – proiectul lor umanitar continuă, de la ajutor pentru cadre medicale inițial la sprijin pentru Hospice Casa Speranței Brașov în prezent“, mai spune Corina Dima.

Fresco Artigianale și Boiler Coffeshop sunt alte nume care au răspândit în mediul online demersul de a da mai departe din surplusul bucătăriilor lor.

„Deja sunt multe inițiative în piață menite atât să ajute persoanele nevoiașe, cât și să reducă risipa alimentară, căci mai este și această componentă a risipei: multă vreme industria irosea tone de mâncare ce ajungeau la gunoi, în timp ce alții nu au ce pune pe masă. Și am reușit să ne mobilizăm înțelegând că aceasta nu poate reprezenta o normalitate, că ceva trebuie să se schimbe“, spune Cristian Negoiță de la Grain Trip și Forager, adăugând că el și echipa cu care lucrează sunt deschiși să facă mai mult și să participe de oricâte ori vor fi solicitați pentru astfel de inițiative. În plus, în lupta cu risipa alimentară, ei au și alte „arme“.

„Pe lângă faptul că încercăm să lăsăm produsele nevândute de peste zi pentru a fi luate de cei care au nevoie, am implementat de-a lungul timpului destul de multe variante de reducere a food

waste-ului, mai ales de când avem bistroul și ne este foarte la îndemână să folosim de exemplu pâinea rămasă în experimentele de fermentare a celor de la Forager. Astfel, de-a lungul timpului am folosit pâinea cu secară rămasă de la Grain pentru a face un fel de tempura în care prăjim cartofii dulci la bistro am făcut miso de pâine Rugbrod, shoyu din pâinea rămasă și câte și mai câte.“

Mai mult, au abordat chiar și alte companii cu obiectivul de a reduce risipa din zona lor de producție. Acum ceva vreme Cristian Negoiță și Valentina Ion, fondatorii celor două businessuri, i-au contactat pe antreprenorii care dețin microberăria Oriel Beer și i-au rugat ca în loc să arunce grânele folosite în producția berii lor – beer spent grains să le dea lor.

„Noi luăm aceste cereale care au un conținut foarte ridicat de fibre și foarte scăzut de carbohidrați și le punem într-o pâine integrală care a ajuns să fie foarte apreciată de-a lungul timpului. Adevărul e că dacă ai un pic de imaginație nu va mai trebui să arunci niciodată un gram de mâncare și vei obține și niște ingrediente absolut unice cu care să creezi apoi preparate interesante.“

Inițiativele de sprijin pentru persoanele defavorizate se întâmplau și înainte de perioada pandemiei, spune Corina Dima, însă au devenit mai vizibile în ultimii doi ani.

„Ce este și mai special: sunt businessuri HoReCa ce susțin cu regularitate anumite asociații și fundații, cu contracte de sponsorizare (adică au un obicei, de exemplu săptă­mânal, nu doar atunci când există excedent de produse) însă nu vor să facă public acest lucru. Donează frecvent, cu discreție și nu vor să comunice public despre astfel de inițiative, fără comentarii.“

La Bistro de l’Arte din Brașov, de pildă, există conceptul de „Masă în așteptare“ de peste 15 ani. Oamenii sărmani vin la masă în restaurant și sunt serviți de ospătar ca orice client, din dorința de a li se oferi un moment de „normalitate“ într-un cadru social. Conceptul de „masă/meniu în așteptare“ se regăsește și la Paninaro București și, de mai mulți ani, în lanțul City Grill.

„Anul trecut, am văzut o inițiativă a restaurantului Kaiamo, care a adus în meniu un preparat numit «Kids of Kaiamo», cu mesajul «Niciun copil nu ar trebui să meargă la culcare înfometat». Astfel, jumătate din încasările unui preparat în formă de biberon, împreună cu mâncare, haine, jucării, reprezintă donație către Casa de copii Cireșarii din sectorul 5“, spune bloggerul Corina Dima.

În ceea ce privește preparatele nevândute, unele localuri – precum Balls sau Papila din București – le lasă undeva după închidere pentru oamenii străzii din zonă. Eclerurile de la French Revolution care nu se vând de pe o zi pe alta, la sfârșitul zilei de lucru, sunt donate către diverse asociații.

„Ca să știți explicația, în cazul în care vedeți galantarele goale la sfârșitul zilei în unele brutării“, mai spune Corina Dima.

În plus, restaurantele, bistrourile, braseriile de dimensiuni mici și medii își gestionează cu mare atenție cantitățile de mâncare în fiecare zi de lucru (respectă principiul non-food waste, fac cumpărături săptămânal), astfel încât să nu rămână mâncare care nu ar mai fi bună pentru consum de la o zi la alta. În cazul în care rămâne o cantitate mică, aceasta se împarte între angajați, apropiați, oamenii nevoiași din vecinătate, pe scurt, în astfel de locuri nu se aruncă mâncarea niciodată. În ultima vreme au apărut de asemenea aplicații dedicate care combat risipa alimentară și care fac ca surplusul de mâncare sau mâncarea nevândută într-o zi de anumite locații să ajungă la consumatori – precum Munch, în Cluj și Târgu Mureș sau Share Food, în Cluj, cu beneficiari persoane vulnerabile.

„În ceea ce privește donarea de mâncare și totodată lupta împotriva risipei alimentare, băncile de alimente din întreaga țară sunt un vector foarte bun între marile lanțuri de retail (cu marfă aproape de termenul de expirare) și organizațiile nonguvernamentale care au beneficiari din medii defavorizate.“

Antreprenorii din HoReCa au arătat așadar că propria supraviețuire nu a fost singura țintă urmărită în pandemie, semn că mai este încă speranță. Faith in humanity restored.

Coperta Octombrie 2026

Citește și în ediția tipărită nr. 184, Octombrie 2026 — gratuit pentru abonații ZF. Vezi ediția