Cultură /Auto
CR-Z sau cum încearcă Honda să inventeze segmentul hibridelor sportive
Cu un stil ce aduce aminte de anii ’90 și cu tehnologia anului 2010, japonezii de la Honda au deschis calea către o nouă categorie de mașini, botezate hibride sportive. Sună ca un oximoron, dar e cât se poate de adevărat.
Primul (de fapt, singurul) hibrid cu cutie de viteze manuală din
lume – acesta este elementul central al oricărei comunicări ce
vizează Honda CR-Z, mașina care ar trebui să dovedească tot mai
puținilor cumpărători dispuși să își schimbe mașina că pot îmbina
utilul cu plăcutul.
Utilul înseamnă, bineînțeles, beneficiile fiscale de câteva mii de
euro pe care le primesc în diverse state europene cei care cumpără
o mașină hibridă. Nu și în România, unde în afara taxei zero la
prima înmatriculare, cumpărătorii de mașini hibride nu au niciun
alt fel de beneficiu. Poate doar
imaginea exclusivistă, comparabilă cu cea a limuzinelor de
superlux, având în vedere numărul foarte redus de hibride. În cazul
CR-Z, spre exemplu, o mașină care costă 25.000 de euro, au fost
alocate în acest an pentru România zece unități.
Dar să revin la cealaltă componentă a afirmației de la început.
Plăcutul se referă la senzațiile pe care le oferă un coupe, cutia
de viteze manuală fiind, de fapt, un indicator al sportivității,
alături de design.
Sportivitatea este într-adevăr elementul-cheie la această mașină,
pentru că odată ce am plecat la drum am uitat imediat de motoare
electrice, consum de carburant sau caii-putere. Spre deosebire de
mașinile echipate cu motoare diesel, mai greoaie, CR-Z pare o
mașină foarte agilă, mult mai dinamică decât ar lăsa să se vadă cei
124 de
cai-putere dezvoltați de cele două motoare – pe benzină (de 1,5
litri și 114 CP) și electric (14 CP).
Dacă acum faceți suma celor două motoare și vedeți că nu iese
puterea de care scriam mai sus, nu vă grăbiți să comentați pe site
și să semnalați greșeala, pentru că în acest caz, al motoarelor
hibride, regulile din aritmetică funcționează un pic diferit,
deoarece puterea maximă a motoarelor este atinsă la turații
diferite.
Indiferent dacă sunteți pasionați sau nu de aritmetică și însumarea
cailor-putere, sigur veți fi entuziasmați de butonul sport aflat în
stânga volanului, care transformă puternic personalitatea mașinii
care împarte aceeași platformă cu Honda Jazz și hibridul de familie
Honda Insight: motorul începe să răspundă mult mai prompt și
primește permanent asistența celui electric, direcția se întărește,
transmisia devine la rândul său mai promptă. Sigur, nu se compară
cu senzațiile oferite de un S2000 (ca să menționez un model Honda
foarte apreciat pentru ținuta sa dinamică și pentru motorul de 240
de cai-putere), dar chiar și așa, este evident că CR-Z dovedește că
și un model economic poate avea o ținută de drum bună pe viraje sau
la drumuri lungi (dacă pot fi numite lungi autostrăzile din
România).
Iar dacă vă întrebați de ce la începutul articolului am scris că
CR-Z are un stil ce aduce aminte de anii ’90, iată și explicația:
mașina are la bază elemente de design ale unuia dintre cele mai de
succes modele din anii ’90, Honda CR-X. Acesta era un vehicul cu
elemente de design
inovatoare, conceput pentru a trece de bariera celor 50 mpg (miles
per gallon, care înseamnă aproximativ 4,7 litri la suta de
kilometri) în Statele Unite și care a demonstrat că o mașină poate
fi și sportivă, și eficientă din punctul de vedere al economiei de
combustibil. Legătura dintre CR-X și CR-Z este chiar mai directă de
atât, pentru că unul dintre inginerii care au lucrat la proiectarea
CR-X este șeful de acum al Honda, Takanobu Ito, cel care explică pe
scurt conceptul din spatele CR-Z: “Vremurile s-au schimbat… dar
ideea realizării unor autovehicule care sunt antrenante în condus
și care sunt și eficiente din punctul de vedere al economiei de
combustibil este încă în vigoare”. Simplu, nu?
Cultură /Auto
Citește și în ediția tipărită nr. 184, Octombrie 2026 — gratuit pentru abonații ZF. Vezi ediția