Supliment editat de Ziarul Financiar

Gastronomie

Brânza maturată este noul pariu al artizanilor locali. Ce creații ies din mâinile maeștrilor brânzari?

Brânzeturile artizanale, în special cele maturate și cele care capătă lent o pătură de mucegai în beciuri special construite, și-au găsit loc treptat și pe lista de preferințe a consumatorilor români. Însă, dincolo de produsele mai cunoscute care provin din…

Brânza maturată este noul pariu al artizanilor locali. Ce creații ies din mâinile maeștrilor brânzari?
Brânza maturată este noul pariu al artizanilor locali. Ce creații ies din mâinile maeștrilor brânzari? · Foto: După Afaceri

Brânzeturile artizanale, în special cele maturate și cele care capătă lent o pătură de mucegai în beciuri special construite, și-au găsit loc treptat și pe lista de preferințe a consumatorilor români. Însă, dincolo de produsele mai cunoscute care provin din vestul Europei, găsim acum brânzeturi fine făurite de artizanii locali sau de mici fabrici care realizează produse după rețete proprii ori după rețete învățate de la maeștri cu experiență din Elveția, Franța ori Italia. Ce produse ies din mâinile brânzarilor locali și cum pot fi ele degustate astfel încât aromele lor bogate să înflorească?

Vă dezvăluim mai departe.

Trapist, Raclette, Gouda, Pecorino, Tomme sau Buratta sunt doar câteva sortimente de brânzeturi care ne poartă papilele gustative într-o călătorie a simțurilor aproape indecentă. Iar de cele mai multe ori, aceste nume ne duc cu gândul și la peisajele din Elveția, Franța sau Italia.

Însă, ce-ați zice dacă v-aș spune că aceste sortimente sunt realizate local, din lapte de la ferme din Transilvania, din Galați ori Tulcea? Că sunt făurite cu multă migală de brânzari autohtoni, care fie au învățat din cărți, fie au muncit cot la cot cu omologii lor din țări cu mai multă tradiție în ceea ce înseamnă brânza maturată?

Ei bine, acest lucru se întâmplă aproape în fiecare colț de țară, în special în zonele centrală și de vest ale țării, dar nu numai. Așa că astăzi se creează un nou pol de dezvoltare.

Însă, nu doar brânzeturile sofisticate, cu nume internațio­nale, și-au făcut loc în micile ateliere locale, ci și sortimente precum brânza maturată, simplă sau cu condimente, brânzeturile cu mucegaiuri, așa cum este Floare de Colț, sau cașcavaluri, brânză de burduf ori brânzeturi proaspete atent alese de producători.

Această poveste nu mai este despre volume de vânzări, ci despre ingrediente atent alese, tehnică bine stăpânită și, mai departe, despre asocierea perfectă cu ce avem în farfurie și în pahar, astfel încât aromele să fie potențate la maxim.

„Din portofoliul nostru, aș evidenția două tipuri de brânzeturi. Aș începe cu Raclette, pentru că este o brânză specială, cu două personalități. Topit, acest produs este cremos, gras și gustos, iar consumat în sine este o brânză cu un gust inconfun-dabil de bogat și plin. A doua ar fi Aysa (Tete de moine), care este specială atât prin procesul de fabricare, cât și prin modul de servire. Este o brânzâ artizanală, și se recomandă consumarea ei prin folosirea unei girolete, cu ajutorul căreia se taie felii subțiri, care mai degrabă seamănă cu o floare“, spune Bea Retyi, director de vânzări în cadrul societății agricole Spicom, producătoarea brandului de brânzeturi Arkäse.  Brandul este unul tânăr în sectorul brânzeturilor, fiind lansat în 2022, însă ferma familiei Retyi are o istorie de 20 de ani. Până la momentul investiției în fabrica de brânzeturi, laptele era livrat către un mare procesator din zonă.

Bea povestește că familia Retyi a fost și este mare iubitoare de brânzeturi, consumând toate sortimentele pe care le produce în prezent, Trapist, Tilsit, Arkenzeller, Raclette și Aysa, toate realizate după rețete elvețiene.

Toate acestea se fabrică în unitatea din județul Covasna, din lapte românesc din ferma proprie. Arkäse are acum doi oameni specializați în brânzeturi, dar la început au avut ajutor de la specialiști din Elveția, cu care fondatorii au lucrat cot la cot timp de o lună.

„Brânzeturile se maturează în atmosferă controlată, ele fiind tratate cu culturi selecționate pentru coajă. Maturarea durează mini-mum opt săptămâni, timp în care brânza își formează o crustă protectoare, un ambalaj natural sub care gustul se dezvoltă, devine plin și bogat“, a precizat Bea Retyi.

Arkäse este unul dintre brandurile cu cele mai frumoase evoluții, însă nu este singurul. Un alt nume cu greutate este Torockoi, realizat de Binal Mob, companie cu o tradiție de 20 de ani în producția de lactate.

Din 2011, firma s-a specializat în producția de brânză maturată sub brandul Torockoi. Binal Mob folosește o linie de producție elvețiană Kalt, de pe care ies patru tipuri de brânză maturată simplă – Apuseni, Tilsit, Trapist și Trascău, alături de nouă feluri de brânzeturi maturate cu condimente.

„Primele produse pe care le-am făcut în fabrica din Colțești au fost brânză de burduf, brânză topită, cașcaval și telemea, însă cu timpul am introdus variante noi. În prezent, avem în portofoliu 25 de sortimente și încercăm periodic să lansăm noutăți, pentru a oferi clienților noștri o gamă cât mai diversificată de lactate și brânzeturi. Vorbim de brânzeturile maturate premium, de cele extra-maturate, cele cu condimente sau de brânzeturile tradiționale, de untul auriu, smântâna adevărată ori regala brânză Brie“, au spus reprezentanții companiei.

De asemenea, producătorul mai realizează și „Floare de Colț“, care este o brânză semimoale, făcută din lapte integral. La interior, „Floare de Colț“ are o tentă alb-gălbuie, este moale și puțin lucioasă, iar exteriorul este acoperit cu un strat de mucegai nobil alb, comestibil.

Alina Iancu, managing partner, Revino România, concept prin care invită publicul să descopere vinu-rile și brânzeturile românești, pe care le și promovează printr-o serie de evenimente sub sigla Revino, povestește că brânzeturile premium, de cele mai multe ori internaționale, în special din Italia și Franța, au stat alături de vinurile, de regulă locale, la degustările rea-lizate de Revino încă din 2011.

Totuși, la început, ea a studiat mai ales vinul, pentru a-și da seama ulterior că trebuie să descopere și ce are alături, în farfurie. Nu e suficient doar ca un produs să fie gustos.

„Auzisem de camembert, brie, parmezan, pecorino, gorgonzola sau emmental, pe care le văzusem tot mai des prezente pe rafturile supermarketurilor, însă nu am simțit că e suficient doar atât. E important să știm să diferențiem brânzeturile în funcție de tipul de lapte, de tipul de pastă (moale, semitare, tare). E important să știm ce înseamnă cu adevărat un mucegai nobil.“

Apoi, este o întreagă discuție despre care sunt cele mai bune asocieri cu vinul.

„E cunoscut că vinul alb are cele mai bune asocieri cu brânzeturile, iar berea artizanală este foarte des alăturată brânzei maturate“, a punctat ea. Dar a vrut să afle mai multe. Alături de Hochland, companie cu două

unități de producție în România, care a lansat în 2016 brânzeturi maturate în Salina Praid, sub gama Atelier, Alina Iancu a început să învețe mai multe.

Tot atunci, a descoperit un interes crescut pentru subiect din partea publicului său.

În 2019 a început să studieze brânza, a călătorit la producători locali, dar foarte important pentru ea a fost să meargă la multe evenimente internaționale și la cursuri în Italia, Franța și Anglia. „Producătorii locali mari, pe lângă telemea, cașcaval, burduf și brânză proaspătă, au început să facă și sortimente maturate mai sofisticate, iar asta în special în zonele reci, de munte, unde există și tradiție.“

Unii au învățat să facă brânză maturată pe cont propriu în România, alții au mers în Italia, Franța ori Elveția, ca mai apoi să se întoarcă acasă și să le producă local, din lapte autoh-ton.

„Producătorii medii-mari au apelat la specialiști internaționali pentru a le oferi consultanță, lucru firesc atunci când vrei un produs de calitate, pe care străinii îl fac bine“, a menționat Alina Iancu, care organizează anul acesta a treia ediție a salonului gastronomic Revino Gourmet.

Dar, în domeniul brânzeturilor nu sunt doar producătorii industriali cei care au intrat în domeniu, ci și micii artizani. De exemplu, Istvan Varga a pus în urmă cu șapte ani bazele Manufacturii de Brânză, un atelier de brânzeturi maturate din Cund, județul Mureș. El crede că în următorii ani numărul de producători de astfel de brânzeturi va crește de până la cinci ori, având în vedere că România are „la dispoziție“ materia primă.

„Există foarte mult potențial în această categorie. Văd că mulți se duc la cursuri, învață, aduc oameni care știu să facă brânzeturi, sunt sigur că se va dezvolta această piață“, spune antreprenorul.

În sezon, el procesează și 300-350 de litri de lapte zilnic, realizând două tipuri de brânză: un tip de brânză maturată, tipic zonei alpine din Elveția, și un sortiment moale, cu mucegai nobil de tip Camembert.

Un alt exemplu este familia Udrea, care s-a mutat din București în Meșendorf, județul Brașov, în urmă cu circa cinci ani, când a cumpărat o casă și a renovat-o. Membrii familiei l-au convins pe Adrian Stoian, fermier local, să dea valoare adăugată laptelui colectat și să îl transforme împreună în brânză maturată.

„Producția noastră este de 2.000 kg pe an. O dăm către băcănii și restaurante. Cei mai mari chefi din România au venit și au gustat brânza asta aici și au văzut cum se face, unde se face, cum miroase, care e laptele din care se face. Noi producem brânza din lapte nepasteurizat și suntem mândri de asta. Am făcut un produs premium, care se găsește în cantități mici“, povestește Adrian Udrea, unul dintre artizanii brânzei maturate de la Meșendorf.

De asemenea, de circa trei ani produce brânză maturată și Ionuț Oancea, fondatorul companiei Amilact.

„Brânzeturile noastre maturate sunt realizate artizanal după niște rețete ori-ginare din Italia. Producem din lapte de capră 100% brânză pe care o maturăm 30 (caciotta) și respectiv 90 de zile (pecorino). Aceste două sortimente le realizăm atât în varianta natur, cât și cu diverse adaosuri cum ar fi piper, ardei iute, nucă, chimen, trufe și afine negre.“

Un italian l-a învățat pe Ionuț Oancea să facă brânzeturi maturate din lapte de capră, dar și cașcaval, un produs mai puțin obișnuit când vine vorba de acest tip de lapte.

Pe nișa de brânzeturi premium pariază și alți producători precum Țarina (brânză din lapte de bivoliță) sau Ferma de la Munte (care face chiar mozzarella din lapte de bivoliță). Atelierul Narcheese reali-zează brânza tomme după rețete din Alpii Francezi și Elveția. Tomme este o brânză maturată cu pastă-semitare, realizată din lapte de vacă și bivoliță.

Pe de altă parte, Nagy Ákos, fondatorul Caseus, un atelier de brânzeturi dintr-un mic sat din județul Cluj, realizează inclusiv Gouda, o brânză specifică orașului cu același nume din Olanda. Ferma cu Omenie este cunoscută mai ales pentru brânza de burduf, iar Lăptăria cu Caimac produce Caș zvântat, Rotocol, Caș zvântat felii, Cașcaval de 10 felii, Cașcaval afumat, Telemea, brânză proaspătă de vaci, Miez, Miez cu Leurdă, Englezească, Măriuță, dar și un soi de brânză frământată. Artesana are în portofoliu cinci sortimente de brânzeturi maturate din lapte de vacă – simplă, cu peperoncino, cu miez de nucă, cu trufe negre 100%, fără amestec de ciuperci – și brânza maturată din lapte de capră. Totodată, compania produce și sortimente de brânză proas­pătă cremoasă.

Iar Asociația Curtea Culorilor din județul Timiș reali-zează brânzeturi tra­diționale după rețete italiene precum Sarbova, Tondello, Tomasar, Ricotta și Stracchino, conform datelor de pe site-ul asociației.

„Un cașcaval, o brânză de burduf sau o telemea făcute bine pot sta excelent la o masă gastrono-mică și pot și ele să fie «premium». Ia amploare producția de brânzeturi maturate în toate zonele țării. Muntenia, Dobrogea și Moldova sunt regiuni unde câțiva producători realizează sortimente excelente“, a punctat Alina Iancu.

Un studiu realizat de Revino a arătat că telemeaua rămâne lider în topul preferințelor românilor când vine vorba de brânzeturi, însă produse precum Parmezan, Grana și Gouda au crescut în preferințele zilnice, ca și Mozzarella și Burrata.

Iar acest lucru mai pune pe umerii producătorilor încă o misiune: să continue să livreze brânzeturi din lapte românesc, dar cu savoare care conduce consumatorii într-o adevărată călătorie gastronomică globală.

Coperta Octombrie 2026

Citește și în ediția tipărită nr. 184, Octombrie 2026 — gratuit pentru abonații ZF. Vezi ediția