Supliment editat de Ziarul Financiar

Gastronomie

Atenție la glicemie! Cu ce a ajuns să fie combinată mierea și ce tipuri preferă românii

Unele povești o consemnează ca primul medicament din istorie, înainte de apariția antibioticelor, iar în altele este pomenită ca fiind folosită ca ofrandă sau instrument-cheie în ritualuri și ceremonii. Descoperirea zahărului din trestie și sfeclă i-a mai furat puțin din faimă, dar este și astăzi văzută ca o alternativă sănătoasă pentru acesta.

Atenție la glicemie! Cu ce a ajuns să fie combinată mierea și ce tipuri preferă românii
Atenție la glicemie! Cu ce a ajuns să fie combinată mierea și ce tipuri preferă românii · Foto: După Afaceri

Unele povești o consemnează ca primul medicament din istorie, înainte de apariția antibioticelor, iar în altele este pomenită ca fiind folosită ca ofrandă sau instrument-cheie în ritualuri și ceremonii. Descoperirea zahărului din trestie și sfeclă i-a mai furat puțin din faimă, dar este și astăzi văzută ca o alternativă sănătoasă pentru acesta.

Pentru mulți, o delicatesă chiar și sub formele ei clasice, mierea a trecut și trece în continuare prin transformări care pe ea o scot din anonimat, iar pe pofticioși îi propulsează până pe culmile plăcerii. Compoziția aurie, vâscoasă, purtând în ea amprentele zumzetelor celor care au trudit până să fie gata, face casă bună cu diverse alte ingrediente, de la semințe la sâmburi de fructe.

„Mierea este considerată a fi unul dintre cele mai bune și mai puternice produse ale naturii și un superaliment. Ea se regăsește și în combinații îmbunătățite cu diverse ingrediente – miere cu cătină (pentru întărirea sistemului imunitar), miere în fagure (unul dintre cele mai pure și mai complexe produse apicole), miere cu fructe uscate (produs în care proprietăților mierii li se alătură și vitaminele fructelor)“, explică Laura Rogojan, coproprietar al Băcăniei ROD, un magazin cu delicatese românești naturale, fabricate artizanal.

Băcănia are pe rafturi conserve marcă proprie – zacuscă, dulcețuri, salate, murături – preparate pe baza unor rețete autentice, iar produsele lactate, brânzeturile și specialitățile din carne provin de la ferme sau producători locali din diverse zone ale țării. Acestora li se alătură pâinea cu maia și prăjiturile artizanale, precum și o selecție de vinuri premium. Băcănia ROD este o afacere de familie, deținută de Laura și Liviu Rogojan, și este rezultatul unei idei născute în 2013. Concret, afacerea a pornit un an mai târziu.

„Contextul în care a apărut această idee are la bază trei piloni: dintotdeauna ne-a plăcut să ne adunăm familia și prietenii în jurul mesei și să gătim împreună cu ei, pentru ca apoi să savurăm mâncărurile pregătite îm­pre­ună. Pe de altă parte, ne confruntam cu o dificultate în a găsi surse de hrană locală naturală. Iar în al treilea rând, eram într-un moment al vieții în care ne doream să demarăm un business, un proiect personal în care să ne concentrăm energia și experiența acumulate până la acel moment.“

Cum România este unul dintre cei mai mari producători de miere din Europa, familia Rogojan nu a stat prea mult pe gânduri până când a decis să includă și acest produs în gama de bunătăți din băcănie.

„Colaborăm cu apicultori care produc miere pură, netratată termic, din culturi bio sau floră spontană. Mierea este un aliment foarte popular, unul dintre cele mai gustoase și sănătoase produse ale naturii, iar noi o oferim clienților doar în forma sa pură, indispensabilă unei alimentații sănătoase“, mai spune Laura Rogojan.

Dincolo de tipuri clasice, precum mierea de salcâm, de rapiță, de floarea- soarelui sau polifloră, Băcănia ROD a plăsmuit și câteva combinații mai rare, precum amestecul delicios de miere cu sâmburi de migdale și caju. În plus, alte două asocieri sunt gata să iasă pe piață, și anume mierea de salcâm cu miez de nucă și mierea de salcâm cu nuci de Brazilia și sâmburi de caise.

„Am plecat de la ideea de a savura o gustare sănătoasă și energizantă în același timp. Produsul se poate servi ca atare, fiind echivalentul batoanelor energizante, și se adresează cu precădere persoanelor active.“

În funcție de tip, mierea se obține fie prin prelucrarea nectarului și a polenului culese de albine din florile plantelor, fie prin fagurii „construiți“ de albine.

„Mierea a fost singurul îndulcitor care a fost disponibil pe scară largă oamenilor, înainte de producerea în masă a zahărului. Aceasta se poate regăsi în toate cele trei mese ale zilei. Astfel, la micul-dejun putem asocia mierea cu cereale și iaurt, la prânz o putem folosi pentru glazurarea fripturilor, iar la cină o regăsim ca dressing în salate“, mai spune Laura Rogojan de la Băcănia ROD.

Așa cum călătorului îi stă bine cu drumul – sau, altfel spus, albinei îi stă bine cu zborul din floare în floare – nici mierea nu poate sta singură, așa că se potrivește bine de tot cu un platou de brânzeturi maturate de pildă, combinație în care aduce un plus de rafinament, temperând aroma puternică a brânzeturilor. Iar cu un pahar de vin alături, tabloul e perfect!

Pe lângă tipurile de brânzeturi fine, familia Cimbru din Botoșani – care vinde miere sub brandul Zumm – propune folosirea mierii și în smoothie-uri, clătite sau pufoasele waffles. Businessul din Moldova produce o varietate mare de tipuri de miere, de la cele clasice – precum mierea polifloră, de tei, de salcâm, de floarea-soarelui – până la cea cu lavandă, cu cimbrișor, cu spirulină, cu turmeric sau cu chilli.

„Modalitatea de preparare a fiecărei specialități diferă. La unele, pur și simplu, constă în amestecul ingredientelor, așa cum se întâmplă, de exemplu, la mierea cu spirulină. La altele, mierea este pură, cum e cazul celei de salcâm“, povestește Iulian Cimbru, cofondator al brandului Zumm. La unele există mai multe etape; de exemplu, mierea cu lavandă este produsă prin amestecarea mierii cu florile de lavandă, după care acestea sunt lăsate la macerat aproximativ două săptămâni, timp în care uleiurile esențiale din lavandă sunt „absorbite“ de miere, aceasta având o aromă specifică, după care florile sunt extrase din miere. „În consecință, și timpul de producție diferă, de la câteva ore, la două-trei săptămâni“, adaugă Iulian.

Din statisticile făcute pe piața locală, el a constatat că mierea de salcâm, cea mai dulce și bogată în glucide, este sortimentul preferat în România. Mierea de cimbrișor, pe care familia Cimbru o produce – la fel ca pe toate celelalte tipuri – în stupina proprie din comuna Dobârceni, județul Botoșani, este recomandată pentru afecțiuni ale căilor respiratorii sau tuse, având un gust ușor mentolat.

Mierea cu spirulină (ingredient adus tocmai din Burkina Faso) este bogată în proteine și fier, cea cu turmeric are efect antioxidant și ajută la detoxifiere, iar mierea cu chilli vine la pachet cu proprietăți terapeutice, având și un gust inedit pe

deasupra. În funcție de sortiment, prețurile variază între 20 și 40 de lei pe borcan. Sub brandul Zumm, există și miere cu căpăceală, unde căpăceala reprezintă capacul de ceară al fagurelui, un amestec de miere, ceară și propolis, care ajută la întărirea imunității.

„Pentru prepararea specialităților, am făcut un research (un studiu – trad.) îndelungat, am studiat ce exista deja pe piața din România, ne-am consultat cu specialiști în nutriție, am făcut mai multe degustări pentru a stabili proporțiile ingredientelor și în funcție de gust“, spune Iulian Cimbru. Iar rezultatul e unul dulce, garantat!

Dar, pentru că știm și noi că gusturile nu se discută, vă lăsăm să alegeți ce fel de miere să vă îndulcească diminețile, amiezile, serile. Viața numai lapte și miere nu-i departe, să știți!

Coperta Octombrie 2026

Citește și în ediția tipărită nr. 184, Octombrie 2026 — gratuit pentru abonații ZF. Vezi ediția