Supliment editat de Ziarul Financiar

Gastronomie

Am pus față în față șase dintre cei mai iscuți chefi de pe plan local cu șase vinuri românești alese pe sprânceană și i-am provocat să gătească un fel de mâncare pentru un pairing perfect. Ce a ieșit?

Vinul și mâncarea se află într-o relație de lungă durată. De foarte lungă durată. Practic, de când lumea.

Am pus față în față șase dintre cei mai iscuți chefi de pe plan local cu șase vinuri românești alese pe sprânceană și i-am provocat să gătească un fel de mâncare pentru un pairing perfect. Ce a ieșit?
Am pus față în față șase dintre cei mai iscuți chefi de pe plan local cu șase vinuri românești alese pe sprânceană și i-am provocat să gătească un fel de mâncare pentru un pairing perfect. Ce a ieșit? · Foto: După Afaceri

Vinul și mâncarea se află într-o relație de lungă durată. De foarte lungă durată. Practic, de când lumea. Și, ca la oameni, unele asocieri sunt complementare, idilice, merg perfect împreună. Vorba aceea – „a match made in heaven“. Există însă și perechi mai puțin potrivite, mai ales acelea care nu reușesc să se pună în valoare reciproc. Un caz e atunci când vinul are un caracter prea puternic și eclipsează ce se găsește în farfurie. Sau din contră, aromele mâncării copleșesc toate simțurile și atunci vinul e lăsat pe dinafară. E ca în viață. Pentru a înțelege mai bine relația dintre licoarea lui Bacchus și mâncare și pentru a celebra această uniune, am provocat șase dintre cei mai iscusiți chefi autohtoni să creioneze un preparat care merge perfect cu un vin local ales pe sprânceană de specialiștii Carrefour România. Retailerul este partenerul nostru în această incursiune în lumea gastronomiei fine și a vinurilor românești. Ba mai mult, compania a lansat un program – „Deschidem Vinul Românesc“ – prin care vrea să promoveze licorile autohtone și să transforme vinul într-un brand de țară.

Bătălia greilor

⇒ Vinul: Aurelia Vișinescu – Etika Fetească Neagră

⇒ Preparatul culinar: piept de rață și rubarbă

⇒ Cine a făcut asocierea: Cătălin Bejenariu, head chef și Marius Diac, director program vinuri

⇒ Restaurant: Kane, amplasat într-o clădire de patrimoniu de pe Strada Dianei la numărul 9

Feteasca neagră este, poate, cel mai cunoscut soi românesc. Iar dacă nu, atunci este cu siguranță soiul autohton pe care au pariat cei mai mulți enologi în ultimii ani după ce s-au lăsat cuceriți de acest strugure care dă un vin roșu rubiniu, cu arome de fructe negre, poate ciocolată și chiar condimente.

Aurelia Vișinescu, cea care a creionat vinul Etika Fetească Neagră, spunea recent că acesta este soiul ei de suflet pentru că i-a dat multe bătăi de cap până să-l îmblânzească sau, poate, să-l înțeleagă. Ei bine, unui vin cu asemenea caracter nu îi poate sta alături orice preparat.

„La Kane, noi ne-am concentrat atenția pe Noua Bucătărie Românească, iar unul din preparatele pe care le considerăm potrivite pentru această asociere (cu Etika Fetească Neagră – n.red.) este pieptul de rață și rubarbă“, spun Catalin Bejenariu, head chef și Marius Diac, director program vinuri în cadrul restaurantul Kane din centrul Capitalei.

Rubarba, cunoscută și ca „revent“, e o plantă ierboasă care rodește mulți ani la rând. În România, leguma a fost adusă de sașii veniți începând cu secolul XIV, odată cu importul plantei din zona Asiei. Mai mult, s-a fixat ca o cultură crescută cu precădere în zona Transilvaniei, spun cei doi.

„Viziunea noastră a fost să luăm multiplele texturi pe care rubarba le are și să le potrivim cu pieptul de rață foarte atent gătit pentru a oferi o experiență culinară unică.“

Marius Diac

Au ales acest preparat pentru că vinul este unul destul de greu și e nevoie de un fel de mâncare care să fie la același nivel. În plus, aciditatea rubarbei și aciditatea vinului vor merge foarte bine împreună.

„În preparat regăsim și o crustă de condimente, arome pe care le regăsim și în vin, iar sosul are și el un cuvânt important în alegerea acestui pairing.“

Catalin Bejenariu și Marius Diac sunt de părere că pairingul dintre vin și mâncare este foarte important. Un pairing reușit va evidenția tot ce este mai bun din preparat și din vin, pe când în cazul unei asocieri nepotrivite se va întâmpla exact opusul.

„Greșeli legate de food-wine pairing sunt multe și de obicei încercăm să le prevenim. Un exemplu este acela al deserturilor acompaniate de vinuri seci. Vinul ar trebui să fie cel puțin la fel de dulce ca desertul.“ Nu trebuie aduse împreună nici mâncărurile a căror aciditate este mai ridicată decât cea a vinului asociat.

Marius Diac, director program vinuri în cadrul Kane, spune că vinul românesc este pe un trend ascendent în ceea ce privește calitatea. „La fiecare degustare pentru meniul restaurantului găsesc vinuri din ce în ce mai bune, dar cred că suntem încă în urma țărilor cu tradiție în producerea acestei licori, precum Franța, Italia sau Germania.“

În Franța, de exemplu, focusul pe calitate a început acum mult timp. Iar sistemul lor de reguli stricte pentru fiecare regiune importantă a dus la creșterea calității și a prețului vinului.

Cătălin Bejenariu

„În concluzie, vinul românesc poate sta la masă cu oricare altul din lume, dar asta nu înseamnă că este la același nivel.“ Despre această licoare a lui Bacchus el mai spune că a evoluat și prin noul val de somelieri care promovează acest produs la adevărata lui valoare. Pentru mulți nu mai contează numele cramei, eticheta sau sticla, cel mai important lucru este vinul și toate componentele lui.

„Cum pentru chefi importante sunt ingredientele folosite și calitatea lor, în cazul vinului căutăm același lucru. Din acest motiv cred că cele două merg împreună și evoluează împreună“, adaugă directorul programului vinuri din cadrul Kane.

Restaurantul Kane – New Romanian Cuisine este amplasat într-o clădire de patrimoniu categoria A, construită în 1910 pe strada Dianei, la numărul 9. Restaurantul s-a redeschis aici în septembrie 2019 în urma unei investiții de 500.000 euro ce a vizat amenajarea spațiului, achiziționarea de echipamente de ultimă generație, mobilier și trainingul inițial al echipei.

O asociere internațională

⇒ Vinul: Aurelia Vișinescu – Etika Fume

⇒ Preparatul culinar: biban de mare la grătar, curry cremos cu cocos, conopidă coaptă și compot de ceapă

⇒ Cine a făcut asocierea: Paul Oppenkamp, bucătar-șef și proprietar

⇒ Restaurant: The Artist, de pe Calea Victoriei din București

Vinul alb este alăturat, de regulă, preparatelor mai lejere, din carne albă, fie ea de pui sau pește. Deși poate părea clișeică alegerea, nu e deloc așa, cele două complimentându-se reciproc.

Tocmai de aceea, Paul Oppenkamp, bucătar-șef și proprietar al restaurantului The Artist de pe Calea Victoriei din București a ales să aducă împreună vinul Etika Fume al cramei Aurelia Vișinescu cu o creație personală – biban de mare la grătar, curry cremos cu cocos, conopidă coaptă și compot de ceapă. Vinul este unul sec, de culoare galben-pai, cu reflexii auriu-verzui, cu arome delicate de ananas, flori de câmp, iasomie și vanilie. Preparatul culinar, pe de altă parte, este o explozie de arome și texturi, atent gândite însă.

„Preparatul pe care l-am ales este unul care iese în evidență dat fiind că am folosit foarte multe condimente pentru curry-ul care este gătit alături de cocos, usturoi sau ghimbir. Mai mult, este infuzat cu scorțișoară și diverse tipuri de ardei iute“, spune Paul Oppenkamp.

Peștele este gătit separat pentru a-i fi menținută structura și aromele originale. Chutney-ul de mango este pregătit din semințe de muștar, chilli, mango, zahăr și oțet, ingrediente care, aduse împreună, aduc o dulceață ce reușește să taie din iuțeala curry-ului. Apoi, atât conopida, cât și ceapa sunt coapte atent, în tigaie, pentru ca aromele să nu se piardă. Mai mult, ele aduc un nou top de consistență – crocantă – preparatului.

„Vinul – cu arome fructate de ananas și florale de iasomie – este ideal să fie băut alături de acest preparat pentru că reușește pe de o parte să atenueze din iuțeala curry-ului, iar pe de alta se potrivește perfect cu cocosul și cu toate celelalte elemente care sunt puse în evidență de notele de vanilie din pahar.“

Per total, prospețimea vinului este pusă în valoare de natura tropicală a preparatului. Etika Fume e un cupaj de sauvignon blanc și chardonnay.

„Elementele definitorii ale chardonnay-ul se mulează foarte bine pe condimentele din curry, pe când bibanul de mare și sauvignonul blanc reușesc să se pună reciproc în valoare.“

Dacă vrei să ai parte de o cină perfectă, atunci vinul – unul bun – este un ingredient extrem de important în toată această experiență, crede Paul Oppenkamp.

„Unele restaurante pun foarte mare accent pe asocierea dintre mâncare și vin, depunând aproape la fel de mult efort ca în creionarea meniului.“

Cheful adaugă că la o astfel de masă e important să existe o armonie între arome. Un vin bun poate pune în valoare mâncarea. Totuși, în final, asocierea este o chestiune subiectivă și ține de gusturile celui care savurează cele două elemente – mâncarea și vinul. „Nu toți avem aceleași preferințe când vine vorba de vin. De aceea regulile când vine vorba de pairing au fost adaptate și modernizate în ultimii 20 de ani, astfel că alegerea în final ține de consumator.“

Trebuie însă, pe cât posibil, să fie urmate principalele reguli din domeniu. Spre exemplu, nu poți asocia un desert cu multă ciocolată cu un vin roșu greoi precum un cabernet sauvignon. Aromele celor două se vor lupta în final pentru supremație.

„Este important de înțeles că aromele mâncării și cele ale vinului trebuie să se fie în armonie. Spre exemplu, nu poți alătura un pahar de vin roșu caviarului. Vinul va copleși gustul caviarului. De asemenea, nici alăturarea dintre vinuri cu o alcoolemie mare și mâncarea picantă nu e una fericită.“ În acest caz vinul va alimenta iuțeala mâncării, mai degrabă decât să o atenueze.

Paul Oppenkamp spune că vinul românesc se află pe un drum bun, tot mai multe crame locale îmbuteliind vinuri premium. Astfel, antreprenorii din domeniu pun tot mai mult accent pe calitate și nu pe cantitate.

„Am primit vizita unor sommelieri de peste hotare și toți s-au bucurat să descopere vinul românesc despre care nu știau prea multe. Pentru ca România să devină un nume internațional, cu un renume ce transcende granițele țării, este important ca înainte de toate vinul să ajungă să fie degustat de cât mai mulți oameni.“

Bucătarul-șef al The Artist spune că atât scena gastronomică locală, cât și cea a vinului se dezvoltă într-un ritm alert, în special în ultimii opt ani. Restaurantul The Artist a fost deschis inițial în 2012.

Paul Oppenkamp a ajuns în România după mai mulți ani în care lucrase ca bucătar pe The World Residences at Sea, cel mai mare iaht privat rezidențial din lume, populat numai de oameni de afaceri și antreprenori. După doisprezece ani de navigat în bucătărie, Paul și soția lui, Mihaela Oppenkamp, au hotărât să ancoreze în România. Așa a apărut The Artist.

„Totuși, trebuie menționat că cel mai alert se dezvoltă segmentul mediu, atât al restaurantelor, cât și al vinurilor casual.“

Pe de altă parte, pe segmentul fine dining și pe cel al vinurilor exclusiviste ritmul de creștere e mai lent dat fiind că mulți proprietari nu sunt dispuși să investească într-un domeniu care are nevoie de mulți ani până să ajungă la maturitate. Aici e nevoie de mai multă dedicare, crede Paul Oppenkamp.

„Noi totuși suntem de părere că în România cererea pentru preparate fine dining asociate cu vinuri pe măsură e mai mare decât ar crede mulți.“

Delicat, dar surprinzător

⇒ Vinul: Via Viticola – Caii De La Letea Geneza Rose.

⇒ Preparatul culinar: Ecler de somon sălbatic cu texturi de țelină și caviar

⇒ Cine a făcut asocierea: Bogdan Alexandrescu, head chef

⇒ Restaurant: L’Atelier, restaurantul de fine dining din cadrul Epoque Hotel Relais & Châteaux

Vinul rose este considerat de unii cârcotași ca fiind prea ușor, prea lejer pentru a-și face loc între acele licori de top care devin de-a dreptul memorabile. Și totuși, unii enologi și totodată unii cunoscători s-au lăsat cuceriți definitiv și irevocabil de acest vin delicat și aromat uneori mai ceva ca o zi frumoasă și senină de vară.

Și nu doar ei i-au descoperit farmecul, ci și unii chefi care reușesc să vadă în el un partener de încredere pentru preparatele care le ies din mâini. Un astfel de exemplu ne oferă Bogdan Alexandrescu, head chef L’Atelier, restaurantul de fine dining din cadrul Epoque Hotel Relais & Châteaux. El asociază vinul cramei Via Viticola, Caii De La Letea Geneza Rose, cu un ecler de somon sălbatic cu texturi de țelină și caviar. „Pentru a susține asocierea vinurilor românești cu preparate demne de a le evidenția notele și caracteristicile interesante, am ales din meniul de terasă L’Atelier Relais & Chateaux un ecler de somon sălbatic cu texturi de țelină și caviar, care pornește armonios într-o aventură văratică, discret condimentată alături de Via Viticola, Caii De La Letea Geneza Rose.“  

Choux-ul diafan și pufos este completat de crema fină de țelină fresh și ușor condimentată, de țelina crocantă, murată cu miere și coriandru și de accentele florale culese din grădină. Somonul sălbatic mi-cuit, rose-rubiniu, gătit sous

vide la 40 de grade, aduce un accent uleios în îmbinarea cu caviarul de păstrăv, completând aromele vinului prin molecule volatile care accentuează percepția nazală a buchetului floral condimentat.

„Geneza Roze este un vin delicat, cu arome care pornesc de la frăguțe și petale de flori uscate, cu un crescendo al aromei spre condimente proaspete. Cupajul din pahar se îmbină astfel armonios cu pastelul din farfurie, după cum urmează: somonul și caviarul de păstrăv se mulează perfect pe finețea merlot-ului, crema de țelină ușor condimentată evidențiază aromele spicy ale syrah-ului, iar caracterul pinot noir-ului este pus în valoare de florile din grădină.“ Bogdan Alexandrescu adaugă că food&wine pairing-ul este prezent în contextul gastronomic istoric de sute de ani, evoluând într-o artă complexă, plină de nuanțe.

„Documentele istorice ne arată prezența asocierilor între preparate culinare și vinuri care împart aceeași regiune, acestea transmise din generație în generație.“ Spre exemplu, în regiunea franceză Brie, beaujolais-ul (vin tânăr) merge mână în mână cu brânza brie-ul de secole, reprezentând una dintre primele asocieri consemnate în istoria recentă.

„Istoria este susținută și de către știință, studiile recente arătând cum alăturarea contrastelor gustative poate crea senzații plăcute la nivelul papilelor. Astringent Ă cremos â love.“

Asocierea mâncărurilor cu vinurile, lăsând la o parte știința sau istoria, este până la urmă o alegere personală și așa ar trebui să rămână, mai spune head chef-ul L’Atelier.

De multe ori, influențele regionale, religia sau contextul geopolitic au generat îngrădiri ale posibilelor asocieri fericite, dând naștere unor clișee precum cel conform căruia culoarea vinului trebuie asortată la cea a cărnii sau a prosciuto-melone-ului, care din punct de vedere chimic nu se combină armonios. Însă prin prisma credințelor medievale bazate pe umorile corpului, pepenele galben considerat periculos și rece, un fruct malefic, era armonizat prin carne caldă și sangvinică.

Bogdan Alexandrescu crede că e important ca un consumator să viziteze crame locale și să deguste cât mai multe vinuri românești, cercetând de asemenea istoria culinară și preparatele caracteristice regiunii din care provine vinul.

„Vă asigur că strămoșii noștri și-au acordat perfect mâncărurile cu băuturile. De asemenea, experimentați cât mai multe posibilități de asociere mâncare cu vin, notând combinațiile care v-au surprins. Țineți minte că nu există asocieri greșite.“

Food&wine pairing-ul, deși este o știință complexă, este influențat de preferințele personale, reprezentând armonizarea experienței culinare cu una bahică pe măsură.  Din păcate, până recent, piața locală nu a avut o cultură a pairingului, scena culinară și piața vinului evoluând în direcții separate, doar de puține ori complementare.

„Românii au fost blocați în clișee de genul: carne albă-vin alb și carne roșie-vin roșu. În ultima perioadă am sesizat întrepătrunderea din ce în ce mai deasă a celor două segmente, la acest aspect contribuind cultura culinară a clienților precum și prezența crescută a somelierilor sau a ospătarilor specializați în vin, aproape inexistentă pe piața HoReCa de acum 15 ani.“

Cu ajutorul schimbării obiceiurilor de consum ale clienților, care se aliniază la piața europeană și încep să aprecieze mâncarea, metodele de preparare și originea ingredientelor curate, Bogdan Alexandrescu prevede un viitor corect, bine-meritat, atât pentru piața de fine-dining, cât și pentru cea a vinului românesc.  

Restaurantul de fine dining L’Atelier, din cadrul Epoque Hotel Relais & Châteaux, s-a reconfigurat în această primăvară cu un nou concept gastronomic – bucătăria neonostalgică – și cu un nou head chef – Bogdan Alexandrescu – care semnează meniul.

Subiectivismul unei relații

⇒ Vinul: Via Viticola – Caii de la Letea Geneza Fetească Neagră

⇒ Preparatul culinar: Patience is not forced – foie gras, barabule dulci coapte în fân, fragi, vin obținut din recoltă târzie

⇒ Cine a făcut asocierea: Radu CM Ionescu, chef și cofondator

⇒ Restaurant: KAIAMO, amplasat în centrul Bucureștiului, aproape de Piața Charles de Gaulle

Vinul reușește, atunci când e cel potrivit, să dezlege limba și să relaxeze creierul. Iar mâncarea, ei bine, mâncarea poate să dezmierde papilele gustative și să îmblânzească sufletul. Astfel, dacă cele două sunt în armonie, atunci experiența e complexă, dar și completă.

O astfel de simfonie a simțurilor a obținut Radu CM Ionescu, chef și cofondator al restaurantului KAIAMO din inima Capitalei, din alăturarea vinului roșu Via Viticola – Caii de la Letea Geneza Fetească Neagră cu preparatul său Patience is not forced, ce include foie gras, barabule dulci coapte în fân, fragi și vin obținut din recoltă târzie.

„La KAIAMO folosim foie gras de rață, cu origine România, substituind varianta de gâscă «force-fed», mult mai comună. Astfel încercăm să nu ne abatem de la o abordare etică asupra calității produselor și a sustenabilității la care lucrăm de aproape doi ani de zile.“

Rețeta are în componența sa și un vin, fie un Late Harvest cu mult caracter, fie un Ice Wine, acestea fiind în esență elementul ce oferă acel „extra touch“ în farfurie. Iar când vine vorba de vinul folosit, Radu recomandă tot unul românesc. Cartofii dulci, cel de-al treilea ingredient-cheie al preparatului, sunt copți în fân și fac trimitere directă către un gust nostalgic, rural, care capătă un veșmânt elegant prin asocierea celor trei elemente din farfurie.

„Contrastul dintre cele amintite poate să devină sublim, o sinergie a gustului și a experienței gastronomice, care însoțită de vinul potrivit, constituie o experiență completă.“ Iar „cireașa de pe tort“, pardon, preparat, sunt frunzele din caimac și muștar, deshidratate la 65 de grade timp de 48 de ore. În momentul servirii, aceste frunze primesc o notă fructată din pudră de zmeură și sfeclă roșie.  

Radu spune că discută frecvent cu partenera sa Cezara, care se ocupă de tot ce înseamnă front of house și care este totodată pasionată de vin, despre importanța unei experiențe culinare memorabile și despre ce înseamnă ea. Radu a absolvit Le Cordon Bleu, unul dintre cele mai cunoscute institute culinare din lume, când avea doar 24 de ani. A fost cel mai tânăr absolvent român din toate timpurile. Atât el, cât și Cezara au studiat și lucrat în Londra.

„Ce am realizat amândoi în cei doi ani de când există KAIAMO este faptul că gastronomia și vinul sunt elemente foarte subiective, deoarece toți avem papile gustative diferite, precum și o memorie a gustului complet altfel și, de multe ori, foarte complexă și subiectivă.“

În esență, ca regulă de bază, vinul nu ar trebui să acopere aromele preparatului, ci să le scoată în evidență, creând astfel o armonie între ceea se află în farfurie și ceea ce descoperă oaspeții în pahar.

Acesta este motivul principal pentru care a selectat vinul creat de cei de la Via Viticola, și anume Feteasca Neagră din colecția Caii de la Letea pentru preparatul Patience is not forced. „Cred în ideea de a completa experiența gastronomică a oaspeților, de aceea am încurajat conceptul de Wine Pairing pentru Tasting Menu. Este un concept pe care îl oferim încă din primele zile cand s-a deschis KAIAMO.“

Când vine vorba de vinul românesc, Radu crede că el poate sta la masă cu oricare altele din lume. Ba mai mult, adaugă că e impresionant cât de tare s-a schimbat industria vinului din România în ultimii 7-10 ani.

„România are multe secrete nedescoperite, iar vinul este clar unul dintre cele pe care trebuie să le menționăm. Și nu este vorba doar despre acest suc din struguri bine vinificat, ci și despre zonele de viticultură și despre povestea lor.“

Ce a observat el în ultimii ani este faptul că sunt multe crame ce au descoperit/ redescoperit soiurile autohtone, dar sunt și multe care experimentează cu soiuri exotice.

„Feteasca Neagră este clar unul dintre strugurii pe care îi prefer când vine vorba despre vinul roșu produs în România. De aceea am ales pentru preparatul meu Via Viticola – Caii de la Letea Geneza Fetească Neagră.“

El amintește și faptul că Pădurea virgină Letea este cea mai veche rezervație naturală din România, iar aproximativ 2.000 de cai sălbatici trăiesc în această mică junglă a Deltei Dunării – Grindul Letea. Sunt ultimii cai sălbatici din Europa.

Doi actori principali

⇒ Vinul: Davino – Brumar (fetească neagră, cabernet sauvignon, merlot).

⇒ Preparatul culinar: iepurele gătit în stil lionez, cu gălbiori și legume crocante

⇒ Cine a făcut asocierea: Cristian Preotu, proprietar

⇒ Restaurant: Le Bistrôt Français din zona Atenului Român din București

Relațiile româno-franceze sunt istorice, iar legăturile dintre cele două țări transcend sfera culturală sau lingvistică, mergând mai departe către economie ori gastronomie.

Pentru a celebra prietenia celor două state, antreprenorul Cristian Preotu care deține mai multe

businessuri, în domeniul gastronomiei fine, printre care și restaurantul Le Bistrôt Français, a asociat un vin autentic românesc – Davino – Brumar – cu un preparat eminamente franțuzesc – iepure gătit în stil lionez.

Licoarea bahică a fost creionată de antreprenori autohtoni cu experiență, pe când mâncarea poartă semnătura francezului David Contant, care însă a poposit pe piața locală acum mai bine de un deceniu, iar de atunci România i-a devenit a doua casă. La rândul său, Cristian Preotu și-a împărțit viața între cele două țări – România și Franța – și chiar dacă s-a mutat definitiv la București cu familia în 2004, călătorește cât se poate de des în Hexagon.

„Pentru asocierea culinară, am selectat din noul meniu al restaurantului iepurele gătit în stil lionez, cu gălbiori și legume crocante.  Acesta este un preparat gastronomic din zona orașului Lyon, regiune pe care șeful bucătar David Contant o cunoaște foarte bine“, spune Cristian Preotu.

David Contant este cel care a dezvoltat noul meniu de la Le Bistrôt Français.

Iepurele are o carne fragedă, cu un foarte mic nivel de colesterol sau grăsimi, ceea ce o face sănătoasă și potrivită unei varietăți de diete. Preparatul asociază proteina cu gălbiorii gătiți în sos alb și cu legumele crocante.

„Rezultatul este unul gustos, echilibrat, plin de arome complementare. Am asociat vinul de la Davino cu acest preparat, pentru ca aromele și puterea celor doi actori să se poată completa cât mai bine.“ Eleganța merlotului se potrivește cu o carne fină, în sos alb, lejer, iar nuanța rustică, de fetească neagră este un bun partener pentru ciupercile de pădure, completează antreprenorul. Asocierea dintre vinurile și felurile de mâncare servite la o cină gastronomică este esențială pentru o experiență memorabilă, deoarece pune în evidență arome, perfectează și adaugă rafinament rezultatului final. În contrast, o asociere nefericită poate transforma un preparat bun într-unul banal, pentru că anulează anumite accente mai subtile, luându-i din savoare.

„Este important să existe o ordine de servire a felurilor culinare și a vinurilor, de la cele mai fine la cele mai puternice, elementul esențial al unei cine de fine dining fiind armonia.“

Texturile, aromele, soiurile asociate, timpii de servire, toate acestea fac parte dintre elementele cruciale, indisociabile, ale unei cine ideale.

„De aceea, crearea unei experiențe cu adevărat fine este extrem de dificilă, iar măiestria bucătarului este vitală pentru că doar el, la fel ca un dirijor care își orânduiește orchestra, poate da tempoul perfect.“

Există greșeli pe care le poți face când vine vorba de asocierea vin-mâncare? Cristian Preotu spune că da. Cu cât masa conține mai multe feluri, cu atât este mai ușor să faci greșeli în asociere. Un preparat fin, de exemplu, are nevoie de un vin mai subtil, care să-l completeze. Este important ca gusturile să nu se amestece într-un mod confuz, acoperindu-se unele pe celelalte.

„Un tartar de pește, fără sosuri, nu poate fi servit cu un vin roșu, deoarece îi acoperă prospețimea și aromele de mare. La fel, o carne în sos va anula aromele unui vin alb fin.“

Cea mai frecventă greșeală de asociere se face la brânzeturi, unde un mit al asocierii spune că acestea trebuie neapărat degustate, alături de un vin roșu, puternic, ceea ce nu este întotdeauna adevărat.

„Pentru brânzeturile fine, de capră, un vin roșu, taninos și puternic alcoolizat va anula toate aromele, de aceea, eu recomand unul alb, de tipul sauvignon blanc.“

Cristian Preotu are pe lângă magazinele Comtesse du Barry și restaurantul Le Bistrôt Français o serie de alte businessuri precum importul de vinuri franțuzești pe piața locală. Ce părere are însă despre vinul românesc?

„Este într-o permanentă evoluție, de 25 de ani. Cele mai interesante sunt soiurile autohtone, care fac diferența în comparație cu etichetele internaționale.“

De exemplu, vinurile albe, de tipul fetească albă, fetească regală sau crâm­poșie, sunt foarte prețuite de restaurantele japoneze, fiind considerate că se asociază foarte bine tipului acesta de gastronomie, adaugă omul de afaceri. „Din ce știm, există proiecte locale care urmăresc să creeze un vin «mare» românesc, comparabil cu etichetele prestigioase din Lumea Veche. Încurajăm producătorii și le așteptăm cu mare interes vinurile.“

La fel ca industria viticolă, și scena culinară românească a fost una extrem de efervescentă în ultimii ani, iar Cristian Preotu speră ca această tendință să continue, odată ce restaurantele vor primi aprobarea de a se redeschide în totalitate în contextul pandemiei de Covid-19.

„Într-un mod similar, și pe piața locală de vinuri a existat un număr ridicat de proiecte, cu investiții mari și promisiuni la fel de mari. Astfel de inițiative sunt în curs de maturizare, însă consider că avem nevoie de timp și de efort susținut, pentru a arăta adevăratul potențial al terroirului românesc, în care, de altfel, eu sunt complet încrezător.“

La același nivel

⇒ Vinul: Via Viticola – Caii De La Letea Geneza Oaky Chardonnay.

⇒ Preparatul culinar: somon crocant cu piure de broccoli, sos de cimbrișor și cartofi noi 

⇒ Cine a făcut asocierea: Istvan Deak, executive chef

⇒ Restaurant: Stadio Hospitality Group ce include restaurantele Stadio, NOR sau Cișmigiu Bistro la Etaj

Gastronomia se găsește la granița dintre rațiune și simțire pentru că, în esență, un chef este atât un matematician care trebuie să aibă grijă la ingrediente și la sume ori diferențe de gramaje, cât și un artist care creionează o adevărată operă de artă în farfurie.

Făcând o paralelă, enologul este și el un pic chimist – poate un pic mai mult -, dar are și un strop de înclinație artistică dat fiind că vinul este uneori la fel de complex ca un parfum, un mix de arome și gusturi care conviețuiesc în armonie.

Iar când aduci împreună cele două forme de artă – mâncarea și vinul – rezultatul este influențat de cât de bine le cunoaște și le înțelege cel care le prezintă, le servește sau, uneori, le prepară.

„Vinul, dacă este asociat cu preparatul potrivit, ce rezultă este cu adevărat o experiență de neuitat, un eveniment memorabil“, spune Istvan Deak, executive chef al Stadio Hospitality Group ce include restaurantele Stadio, NOR sau Cișmigiu Bistro la Etaj. El adaugă însă că nu contează doar asocierea vin-mâncare, ci și designul locului, platingul din farfurie și serviciul.

„Suntem norocoși dacă ne servește un ospătar care știe să asocieze vinul cu mâncarea. Dacă se întâmplă asta, atunci mergem pe mâna lui și nu o să rămânem dezamăgiți“, completează cheful.

Istvan Deak s-a născut într-un sat de lângă Brașov și, până să ajungă la liceul de muzică pentru a studia chitara clasică, nu își dăduse seama că, de fapt, gătitul este vocația sa. Mutat la oraș, „în chirie“, el a trebuit, pentru prima oară în viață, să își cumpere mâncare de la supermarket și a rămas dezamăgit. Nimic nu avea legătură cu ce mânca el acasă.

Atunci a simțit nevoia să gătească și a început să recreeze ce văzuse acasă. Mai mult, o suna pe mama sa să-i dea rețetele și căuta ca mâncarea să aibă gust adevărat. Deși a mers apoi la Conservator la Cluj-Napoca, gătitul i se lipise de suflet, iar cei apropiați începuseră să prindă gustul preparatelor lui. Și el prinsese drag de gătit, așa că a părăsit drumul care-l ducea către o carieră muzicală și a pășit pe cel pe care scria gastronomie. Dar, odată intrat în lumea asta, a început să descopere și unele dintre secretele vinului.

„Vinul românesc a crescut enorm. Din fericire a crescut împreună cu gastronomia, ambele fiind la un nivel nemaiîntâlnit până acum. Putem spune că, în sfârșit, gastronomia împreună cu vinul românesc au o calitate cu care ne putem mândri.“

Dar, când cele două merg împreună, trebuie să alegem cu grijă pentru că, dacă nu știm bazele în a selecționa vinul potrivit lângă preparatul pentru care am optat, riscăm să dăm peste cap papilele gustative și să nu apreciem nici ce avem în pahar, nici ce se găsește în farfurie.

„De exemplu, dacă lângă un tartar de lup de mare comandăm un pinot noir aproape sigur o să fim dezamagiți pentru ca sunt gusturi total nepotrivite.“

La polul opus, Istvan Deak consideră a fi o uniune favorabilă cea dintre vinul cramei Via Viticola – Caii De La Letea Geneza Oaky Chardonnay – și preparatul său – so­mon crocant cu piure de broccoli, sos de cimbrișor și cartofi noi. 

„Somonul (200 de grame) se prăjește pe piele circa trei minute ca să fie crocant. În cuptorul încins la 200 de grade mai lăsăm să pătrundă încă opt minute.“ Somonul gătit așa nu se usucă și se topește în gură, adaugă cheful. 

Broccoli, tot 200 de grame, se fierbe în apă cu sare șapte minute sub capac, pentru că astfel nu își pierde culoarea.

„Strecurăm de apă și blenduim cu 50 de grame de unt topit până devine catifelat, cremos și aerat. Pentru sosul de cimbrișor călim cimbrișorul verde (10g) în 20 de grame de unt timp de trei minute după care stingem cu vinul nostru alb (30 ml) și lăsăm să fiarbă trei minute. Adăugăm 60 ml smântână de gătit și, după încă două minute de fierbere, luăm de pe foc și adăugăm o linguriță de zeamă de lămâie și un praf de sare.“ Cartofii noi – ați ghicit, tot 200 de grame – se asezonează și se prepară la cuptor la 200 de grade circa 30 de minute. 

„Acest preparat se potrivește cu Caii De La Letea Geneza Oaky Chardonnay-ul pentru că este un vin elegant, cu gust caracteristic. Somonul, având un gust ușor și fiind cel mai popular pește, e cel mai recomandat lângă chardonnay-ul nostru.“

Coperta Octombrie 2026

Citește și în ediția tipărită nr. 184, Octombrie 2026 — gratuit pentru abonații ZF. Vezi ediția